marți, 15 august 2023

À LA PORTE DE LA COMPASSION, un poème de prière à La Mère du Seigneur, par St. Jean Jacques de Choziba. O încercare de versificare în franceză, după poezia de rugăciune LA UȘA MILOSTIVIRII, scrisă în română de Sf. Ioan Iacov Hozevitul (sărbătorit pe 5 august). Cântată de diferiți interpreți, în română este cunoscută mai mult după primele două versuri din prima strofă: PREASFÂNTĂ MAICĂ ȘI FECIOARĂ, NĂDEJDEA SUFLETULUI MEU.

Pr. prof. Ion Ciungu

 



 

Preasfântă Maică și Fecioară,

Nădejdea sufletului meu,

Tu ești a mea mijlocitoare

La Milostivul Dumnezeu.

 

 

Ô Mère et Vierge, Ô Très Sainte,

Tu es toujours l`espoir de mon âme,

Et mon Intercesseuse sans crainte,

Pour que  Dieu clément efface mon blâme!

 

 

De n-ar avea în Ceruri lumea

Rudenie de pe pământ,

Atunci ar fi pustie viața,

Asemenea unui mormant!

 

 

Car si le monde n'avait pas aux cieux

Une  bonne parenté d`ici, de la Terre,

Alors si vite feront leurs adieux

Nos vies vides dans des tombes très amères!

 

 

De nu erai Tu primăvară

A veacului înțelenit,

Ar fi rămas de-a pururi iarnă

Și soarele n-ar fi zambit.

 

 

Sans Ton arrivée comme un doux printemps,

L' hiver sauvage aurait toujours resté

Dans cette époque en friche du mal serpent,

Sans le sourire du Soleil en été!

 

 

 

De n-ai fi revărsat Tu zorii

Peste pământul adormit,

Atuncea umbra cea de moarte

Ar fi rămas fără sfârșit.

 

 

Si tu n'avais pas fait jaillir les aubes

D`une vie nouvelle sur la terre endormie,

L`ombre de la mort sur tout le globe

Aurait toujours resté indéfinie!

 

 

Iar astăzi, Preacurată Maică,

Când toți ne-am abătut la rău,

De nu Te vei ruga fierbinte,

Ne părăsește Fiul Tău!

 

 

Mais nous  aujourd'hui, Ô Mère, Très Pure,

Nous nous sommes tous égarés dans les maux

Et seules Tes prières à Dieu sont sûres

Pour que Ton Fils ne nous quitte pas bientôt!

 

 

Trimite semn de pocăință

Poporului nedumerit

Și adu-l iarăși la credință

Pe sufletul cel rătăcit!

 

 

Envoyez un signe de repentir

À ce peuple si désorienté!

Ramenez à la foi tous qui aspirent

À obtenir une vie innocentée!

 

 

Dezleagă, Preacurată Maică,

Cătușele celor robiți

Și dăruiește-le răbdare

Creștinilor năpăstuiți!

 

 

Enlevez,  Ô Mère, Très Pure, je Vous prie,

Les menottes des esclaves torturés!

Donnez de la patience en esprit

À tous les chrétiens persécutés!

 

 

Preasfântă Maică și Fecioară [Priceasna] - Vlad Rosu https://www.youtube.com/watch?v=ibuBYOs8_hI&t=66s

 

Mai multe aspecte referitoare la Sfântul Ioan Iacob Hozevitul putem afla din articolele spre care ne duc următoarele link – uri:

 

https://www.facebook.com/photo?fbid=598952772441325&set=a.374052014931403

https://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Iacob_Hozevitul

https://basilica.ro/calendar-ortodox-5-august/

https://en.orthodoxwiki.org/John_James_the_Chozebite

https://basilica.ro/en/orthodox-calendar-august-5/?swcfpc=1&fbclid=IwAR33EsY1NM3z2vum2DG53evFVfhPPIHQr5qVtb1Ckaxvl4_csc2XMKdUa7U

https://fr.wikipedia.org/wiki/Jean_Jacques_de_Choziba

https://sfioaniacobhozevitul.files.wordpress.com/2010/04/sf_ioan_iacob_din_ierihon_catre_sion.pdf

..................................................................................................

Aici se încheie acest articol.

S-ar putea întâmpla să dorim să (re)vedem următorul articol:

AT THE DOOR OF COMPASSION, a prayer poem to The Mother of The Lord, by St. John James the Chozebite. O încercare de versificare în engleză, după poezia de rugăciune LA UȘA MILOSTIVIRII, scrisă în română de Sf. Ioan Iacob Hozevitul (sărbătorit pe 5 august). Cântată de diferiți interpreți, în română este cunoscută mai mult după primele două versuri din prima strofă: PREASFÂNTĂ MAICĂ ȘI FECIOARĂ, NĂDEJDEA SUFLETULUI MEU.

 

PREASFÂNTĂ MAICĂ ȘI FECIOARĂ, NĂDEJDEA SUFLETULUI MEU. (poezie scrisă de SFÂNTUL IOAN IACOB HOZEVITUL, pe care îl sărbătorim azi, 5 august). SFÂNTUL IOAN IACOB HOZEVITUL (sau Sfântul Ioan Iacob de Neamț) este PROTECTORUL BIBLIOTECARILOR. S-a născut în 1913 la Crăiniceni, comuna Păltiniș, județul Botoșani. A decedat pe 5 august 1960, în Israel, la Peștera Sfânta Ana. ... Una dintre poeziile lui, destul de răspândită prin faptul că este cântată de diferiți interpreți, este LA UȘA MILOSTIVIRII, rugăciune către Maica Domnului, cunoscută mai mult după primele versuri: PREASFÂNTĂ MAICĂ ȘI FECIOARĂ, NĂDEJDEA SUFLETULUI MEU.


În POSTUL ADORMIRII MAICII DOMNULUI, haideți să citim, treptat, din PSALTIREA MAICII DOMNULUI! (Psalmii 143 - 150)


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

VINEREA MARE (3 aprilie, 2026), JOIA MARE (2 aprilie, 2026), la BISERICA ÎNVIERII DIN IERUSALIM (BISERICA SFÂNTULUI MORMÂNT), PATRIARHUL LATIN AL IERUSALIMULUI, Pierbattista Pizzaballa, cu aprobare de la poliția israeliană, A CONDUS LITURGHIILE CUVENITE, dar în format redus, FĂRĂ PARTICIPAREA CREDINCIOȘILOR, din motive de insecuritate din cauza războiului: https://www.facebook.com/reel/2415272338911410 https://www.facebook.com/reel/926766013673878 Duminică, 29 martie, 2026, în Duminica Floriilor, POLIȚIA ISRAELIANĂ NU A PERMIS PATRIARHULUI LATIN AL IERUSALIMULUI SĂ INTRE ÎN BISERICA SFÂNTULUI MORMÂNT (BISERICA ÎNVIERII) PENTRU A CELEBRA SFÂNTA LITURGHIE DE FLORII. Patriarhia Latină a Ierusalimului și Custodia Țării Sfinte au descris incidentul drept un „precedent grav”, menționând că este prima dată în secole când conducătorii Bisericii sunt împiedicați să participe la această celebrare specifică. Patriarhia a numit decizia „în mod evident nerezonabilă și extrem de disproporționată”, argumentând că aceasta încalcă status quo-ul și libertatea de cult. Incidentul a atras critici din partea liderilor mondiali, inclusiv din partea ambasadorului SUA în Israel, precum și condamnări din partea liderilor Italiei și Franței. Prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, a criticat acțiunea poliției, iar ministrul de externe, Antonio Tajani, a declarat pe rețelele de socializare că îl va convoca pe ambasadorul Israelului cu privire la incident. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a condamnat decizia poliției israeliene, despre care a spus că „se adaugă la creșterea îngrijorătoare a încălcărilor statutului Locurilor Sfinte din Ierusalim”. În acest an, 2026, SFINTELE PAȘTI SUNT SĂRBĂTORITE PE 5 APRILIE (de Bisericile Occidentale) ȘI PE 12 APRILE (de Bisericile Răsăritene). Biserica Sfântului Mormânt este folosită în comun de Bisericile Catolică, Ortodoxă Greacă, Apostolică Armeană, Ortodoxă Coptă, Ortodoxă Siriacă și Ortodoxă Etiopiană.

Pr. prof. Ion Ciungu     "The Latin Patriarch of Jerusalem, Cardinal Pierbattista Pizzaballa, led Good Friday prayers at the Chur...