luni, 23 septembrie 2013

Invitaţie la lectură pentru suflet

de MONICA GUJAN, responsabil CDI,
Liceul Tehnologic „J. Lebel” Tălmaciu


        





 Apocalipsa sfântului Ioan: un comentariu ortodox /   arhiepiscop Averchie Tauşev; cuv. înainte de pr. Serafim   Rose; trad. din lb. eng. de Felix Truşcă. – Bucureşti: Editura Sophia; Alexandria: Cartea Ortodoxă, 2005.







            În lumea contemporană, caracterizată prin decadenţă morală şi religioasă, în care sufletul oamenilor este distrus de lipsa de credinţă şi atracţia pentru bunăstarea materială şi confortul trupesc, în care agitaţia continuă a vieţii menţine omul într-o stare permanentă de rătăcire, confuzie, goliciune interioară şi angoasă, în care omul nu-şi reconsideră priorităţile, căzând pradă tentaţiilor şi amăgirilor de tot felul, invitaţia la lectura unei astfel de cărţi nu este deloc inopinată.   
          Această carte conţine primul comentariu ortodox complet al Apocalipsei, scris iniţial în limba rusă, de către Arhiepiscopul Averchie Tauşev (1906-1976) - un adevărat reprezentant de seamă al Ortodoxiei - şi apoi publicat în limba engleză.
          Apocalipsa (în traducere din greceşte Descoperirea) Sfântului Ioan Teologul este singura carte profetică din Noul Testament. Ea „oferă minţii şi inimii încrezătoare semne profetice tainice despre soarta viitoare a Bisericii şi a întregii lumi.”[1]Deşi există o literatură bogată despre Apocalipsă, „nu există subiect de discuţie mai primejdios decât Apocalipsa. Interpretarea cu totul literală şi superfluă a întâmplărilor prezentate în Apocalipsă este, evident, pricină de tulburare sufletească.”[2]
          Autorul Apocalipsei se numeşte pe sine „Ioan” (Apocalipsa 1, 1; 4, 9), în opinia generală a Bisericii acesta fiind ucenicul iubit al lui Hristos, Sfântul Apostol Ioan, supranumit „Teologul”. Acestuia îi aparţin şi a patra evanghelie canonică şi trei epistole soborniceşti. Locul primirii revelaţiei Apocalipsei este insula Patmos, când Sf. Ioan se afla în exil, neavând date precise în ceea ce priveşte timpul exact al scrierii Apocalipsei (totuşi se consideră sfârşitul secolului I).
          „Apocalipsa este o descriere mistică a viitorului Bisericii lui Hristos şi a lumii întregi; ea descrie lupta Bisericii împotriva tuturor duşmanilor săi şi biruinţa finală asupra lor. Astfel, lectura acestei cărţi este o mare mângâiere, mai cu seamă în vremuri de persecuţie şi descurajare pentru creştini, aşa cum sunt şi vremurile noastre.”[3], afirma părintele Serafim Rose (1934-1982), autorul Cuvântului înainte al cărţii.
          Arhiepiscopul Averchie Tauşev tâlcuieşte şi analizează cu mult har simbolurile dificile, reprezentările tainice şi viziunile din cele douăzeci şi două de capitole ale Apocalipsei, acesta considerând ca prim izvor al studiului său un comentariu din secolul al V-lea al Sfântului Andrei de Cezareea, care la rândul lui cuprinde primele comentarii patristice despre această carte.
          Deşi anumiţi comentatori contemporani ai Apocalipsei consideră că totul este o alegorie, „Evenimentele istorice pe care le trăim şi personalităţile timpului – timp pe care mulţi, pe bună dreptate, îl numesc deja apocaliptic – ne conving că faptul de a vedea în Apocalipsă doar o alegorie înseamnă orbire spirituală. Tot ceea ce se întâmplă în prezent în lume aminteşte într-adevăr de înfricoşătoarele imagini şi viziuni ale Apocalipsei.”[4]
         
Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan este sărbătorit în 8 Mai, apoi împreună cu cei Doisprezece Apostoli, în 30 Iunie, iar adormirea sa este prăznuită pe 26 Septembrie [5]. Cartea Apocalipsei este menită "să-i reconforteze pe creştinii care vor crede că, în ciuda uriaşelor şi devastatoarelor ofensive ale răului, binele suprem va triumfa prin Iisus Hristos; întru El se vor bucura atât cei ce au rezistat ispitelor căderii, cât şi cei ce au murit mărturisindu-şi credinţa.”[6]
         




[1] Arhiepiscop Averchie Tauşev, Apocalipsa Sfântului Ioan: un comentariu ortodox, Bucureşti: Editura Cartea Ortodoxă, 2005, p. 36.
[2] Părintele Serafim Rose, în: Apocalipsa Sfântului Ioan: un comentariu ortodox, Bucureşti:Editura Cartea Ortodoxă, 2005, p. 5.
3 idem, p. 32.
[4] Arhiepiscop Averchie Tauşev, Apocalipsa Sfântului Ioan: un comentariu ortodox, Bucureşti: Editura Cartea Ortodoxă, 2005, p. 49.
5 Apostolul Ioan, http://ro.orthodoxwiki.org/Apostolul_Ioan
6 ÎPS Bartolomeu Anania, în Introducere la Apocalipsa Sfântului Ioan, http://www.dervent.ro/biblia.php.




vineri, 13 septembrie 2013

Modele rare pentru tineri

 de Pr. Prof. Ion Ciungu


 Vizionaţi piesa aici:  "Nicanor şi Secunda"

Inspirată din viaţa sfinţilor tineri creştini Timotei şi Mavra, care au trăit în perioada de mare persecuţie a Bisericii creştine din primele veacuri, piesa profesorului de teologie ortodoxă dr. Vasile Chira, de la Facultatea "Andrei Şaguna" din Sibiu, a fost jucată recent la Constanţa de o echipă de tineri creştini liceeni, conduşi de profesorul de religie Ilie Cristian Manta, de la Liceul "Al. Papiu Ilarian" din Târgu Mureş. Piesa se numeşte "Nicanor şi Secunda" şi a mai fost jucată şi în alte oraşe din ţară şi din Europa. 

S-a bucurat de apreciere din partea creştinilor interesaţi şi se bucură în continuare fiind solicitaţi în ţară şi în străinătate. Cine doreşte să îi invite pentru piesă, poate lua legătura cu domnul profesor Manta la adresa de e-mail: 
mantailiec@yahoo.com

 O, Iisuse Hristoase "ca şi cu o porfiră şi cu nişte vison Biserica Ta este împodobită cu sângele martirilor".
Apreciem şi noi tinerii care ilustrează viaţa martirior.

Să fie spre slava Tatălui nostru ceresc.

Concepția de A-i IUBI PE OAMENII CARE NE SUNT VRĂJMAȘI este o concepție de origine divină, adusă în lume de FIUL LUI DUMNEZEU FĂCUT OM, DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS, MÂNTUITORUL LUMII. Această concepție este mult superioară concepțiilor umane referitoare la relațiile dintre oameni. În PREDICA DE PE MUNTE, MÂNTUITORUL ne îndeamnă să avem o atitudine superioară, de iubire, față de dușmani, zicându-ne astfel: “Ci iubiţi-i pe vrăjmaşii voştri şi faceţi bine şi daţi cu'mprumut nimic nădăjduind şi răsplata voastră va fi multă şi veţi fi fiii Celui-Preaînalt; că El este bun cu cei nemulţumitori şi răi.” (Sfânta Evanghelie după Luca, capitolul 6, versetul 35) ... DAR, se cuvine să nu pierdem din vedere nici faptul că DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS NE ÎNVAȚĂ ȘI CUM SĂ PUNEM NIȘTE LIMITE ÎN IUBIREA NOASTRĂ FAȚĂ DE VRĂJMAȘI, DACĂ ACEȘTIA CONTINUĂ SĂ GREȘEASCĂ FAȚĂ DE NOI ȘI NU VOR NICIDECUM SĂ-ȘI ÎNDREPTE COMPORTAMENTUL: “De-ți va greși fratele tău, mergi, mustră-l numai între tine și el. Și de te va asculta, l-ai câștigat pe fratele tău. Iar de nu te va asculta, ia cu tine încă unul sau doi, pentru ca din gura a doi sau trei martori să se statornicească tot ce se spune. Și de nu-i va asculta pe ei, spune-l Bisericii; iar dacă nici de Biserică nu va asculta, să-ți fie ca un păgân și ca un vameș.” (Sfânta Evanghelie după Matei, capitolul 18, versetele 15 – 17). ... Să urmărim două minute și jumătate din Predica de pe Munte, despre IUBIREA VRĂJMAȘILOR, așa cum este redată în filmul american JESUS (1979): https://www.facebook.com/ion.ciungu.79/videos/549945770944221 ... TOTUȘI, să fim conștienți de faptul că DACĂ NE BATE GÂNDUL SĂ NU URMĂM CALEA SUPERIOARĂ A IUBIRII, MILEI ȘI PĂCII CREȘTINE, CI SĂ NE RĂZBOIM CU DUȘMANII, SĂ NU UITĂM CĂ PACEA ESTE DE PATRU ORI MAI MARE DECÂT DREPTATEA, după cum ne spune o cugetare înțeleaptă, spusă de preotul călugăr Arsenie Papacioc, pe care unii au atribuit-o Sfântului Ioan Scărarul. ... Textul evanghelic despre IUBIREA VRĂJMAȘILOR este programat pentru Duminica a 19-a după Rusalii. Astăzi are prioritate textul evanghelic de la Duminica a 19 - a după Rusalii, deși cronologic, aritmetic, suntem în Duminica a 18-a după Rusalii. ... Observăm în Calendar că începând din perioada de după sărbătoarea ÎNĂLȚAREA SFINTEI CRUCI (14 septembrie) se dereglează numerotarea aritmetică, cronologică, a duminicilor de după Rusalii, duminicile următoare fiind așa: Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci, Duminica a 18-a după Rusalii, Duminica a 19-a după Rusalii, Duminica a 21-a după Rusalii, Duminica a 20-a după Rusalii, Duminica a 23-a după Rusalii etc. Astfel, această “ordine capricioasă” are prioritate față de ordinea cronologică. Această “ordine capricioasă”, de fapt, acordă prioritate anumitor texte evanghelice în funcție de anumite evenimente din Istoria Bisericii, de exemplu, în funcție de sărbătoarea ÎNĂLȚAREA SFINTEI CRUCI, apoi în funcție de alte evenimente. Este bine să fim atenți la MESAJELE EVANGHELICE, indiferent de numerotarea aritmetică.

Pr. prof. Ion Ciungu Textul evanghelic care se citește la Sfânta Liturghie în Duminica a 19 – a  după Rusalii este din Sfânta Evanghelie dup...