IISUS COMPARAT CU UN PELICAN, CARE DIN SÂNGELE SĂU DĂ VIAȚĂ PUILOR SĂI CARE FUSESERĂ OTRĂVIȚI DE ȘARPE. O STROFĂ DIN „PROHODUL DOMNULUI” CARE SE CÂNTĂ ÎN VINEREA PAȘTILOR NE AMINTEȘTE DESPRE ACEASTA. [de-a lungul timpului mulți autori s-au referit la simbolismul pelicanului, inclusiv Sfântul Ioan Iacob Hozevitul (1913-1960)]

Pr. prof. Ion Ciungu

„Ca un pelican din rănită coasta Ta Cuvinte, pre ai Tăi fii, ce-au murit, înviezi acum, picături de viață preste ei picând.”

(Din Prohodul Domnului nostru Iisus Hristos, starea a II-a, strofa a 44-a): https://ro.orthodoxwiki.org/Prohodul_Domnului_(liturgic%C4%83)/Starea_a_doua

Pelicanul, stând deasupra puișorilor care au fost mușcați de șarpe și sunt în pericol de moarte, se lovește cu ciocul în piept până curge sâge, apoi, lasă să se scurgă din sângele lui în gura puișorilor, salvându-i.

34 ci unul dintre soldaţi i-a străpuns coasta cu o suliţă şi îndată a ieşit sânge şi apă. 35 Cel care a văzut a dat mărturie şi mărturia lui este adevărată; el ştie că spune adevărul ca să credeţi şi voi. 36 Acestea s-au făcut ca să se împlinească Scriptura: „Nu i se va zdrobi niciun os”. 37 Iar în altă parte, Scriptura mai spune: „Vor privi la cel pe care l-au străpuns”. http://bibliacatolica.ro/category/biblia/2-noul-testament/50-evanghelia-dupa-sf-ioan/page/19/

„Dar el era străpuns pentru nelegiuirile noastre, lovit pentru păcatele noastre. Pedeapsa care ne aducea pacea era asupra lui. Prin rănile lui noi suntem vindecaţi.” (Isaia, capitolul 53, versetul 5): http://bibliacatolica.ro/category/biblia/1-vechiul-testament/22-cartea-profetului-isaia/page/53/

...................

Poate că ne întrebăm și noi, cum s-au întrebat alții, ce vrea să spună această comparație a Mântuitorului lumii, Domnul nostru Iisus Hristos, cu un pelican.

Răspunsul este următorul: pelicanul este un simbol al iubirii care se sacrifică pentru a-și salva puii.

„Dieta pelicanilor constă de obicei din pește, dar pelicanii consumă și amfibieni otrăvitori, dintr-un motiv anume. Într-un mod destul de interesant, sângele pelicanului devine un antidot al otrăvii și își poate vindeca puișorii când sunt mușcați de creaturi otrăvitoare cum este șarpele.

Când pelicanul își dă seama că puișorii lui sunt în pericol de a muri din cauza mușcăturii unui șarpe veninos, el începe să facă ceva care revelează marea lui iubire.  El stă deasupra puișorilor lui slabi și începe să-și dea cu ciocul în coastă până când începe să se prelingă sânge în gurile micilor pelicani. Pe măsură ce aceștia primesc sângele care conține antidotul otrăvii, ei sunt readuși la viață și salvați, datorită rănii voluntare a părintelui lor, care i-a născut în primul rând, iar acum le dă o viață nouă.”

Această explicație am găsit-o la preotul ortodox grec John Sakellariou, în articolul THE PELICAN AND CHRIST, publicat prima dată în 2016, și o putem citi pe site-ul Arhiepiscopiei Grecești din America, Mitropolia Detroit, în articolul de la următorul link: https://www.detroit.goarch.org/articles/the-pelican-and-christ

..........

Despre vechimea precreștină a legendei pelicanului, și despre opera creștină anonimă numită Fiziologul, din secolul al II-lea, în care apare simbolismul pelicanului, am aflat din articolul The Symbolism of the Pelican , publicat de preotul catolic William Saunders, în 20 noiembrie 2003,   pe site-ul The Arlington Catholic Herald.

https://www.catholiceducation.org/en/culture/catholic-contributions/the-symbolism-of-the-pelican.html  

.........

https://en.wikipedia.org/wiki/Physiologus

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fiziologul

........

Sfântul Ioan Iacob Hozevitul ne aduce aminte de legenda pelicanului, bineînțeles, punând-o în legătură cu Mântuitorul lumii, Domnul nostru Iisus Hristos:

"În cuibul unui pelican a intrat odinioară un șarpe veninos. Pelicanul nu era în cuib, erau numai puișorii singuri. Șarpele a început să muște și să bage veninul lui ucigător în toți puișorii. Când era aproape să-i înghită, s-a ivit și pelicanul. La zgomotul aripilor lui, șarpele a părăsit cuibul, fără să guste din pradă. Bietul pelican vede cu durere că puișorii lui sunt pe jumătate morți, fiind otraviți de vrăjmașul șarpe. Fără să mai stea mult pe gânduri, el se hotărăște să-i scape cu orice preț. Și iată anume ce face: își găurește coasta lui cu ciocul și cu sângele său adapă pe toți puișorii care sunt amețiți de veninul șarpelui. Sângele lui curat are minunata putere să taie otrava șarpelui și, prin aceasta, puișorii lui se înviorează și scapă de moarte."

Așa am aflat din articolul Pelicanul, chip al Mântuitorului, publicat de Teodor Danalache, pe site-ul CrestinOrtodox.ro, la următorul link: https://www.crestinortodox.ro/liturgica/pelicanul-chip-mantuitorului-128465.html

..........

https://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Iacob_Hozevitul

...........................................................................................................

S-ar putea să dorim să (re)vedem și următoarele articole

DOVEZI ALE ÎNVIERII LUI IISUS: ONESTITATEA EVANGHELIȘTILOR, MORMÂNTUL GOL ȘI BISERICA EXPLOZIVĂ (articol în engleză din 1 aprilie 2018; traducere parțială)

CAPELA DIN BISERICA SFÂNTULUI MORMÂNT AL DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS A FOST SFINȚITĂ DUPĂ RESTAURARE (în 22 martie 2017)

Despre Paşti

"Să te încrezi în Dumnezeu este mai bine decât să cauți miracole" "Focul Sfânt apare la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim”, articol apărut în 14 aprilie 2012 pe site-ul rusesc ortodox PRAVMIR.COM

RĂSTIGNIT A 32-A OARĂ, ÎN SENS PROPRIU, ÎN VINEREA MARE, ÎNTR-UN RITUAL, JUCÂND ROLUL LUI IISUS (Ruben Enaje, vârsta:58 de ani; satul Cutud, din Filipine; articol în engleză din 30 martie 2018; traducere)