miercuri, 29 martie 2023

MIERCURI, ÎN SĂPTĂMÂNA A CINCEA A POSTULUI SFINTELOR PAȘTI (Haideți să zicem și noi măcar câteva rugăciuni scurte, programate pentru ziua de azi, din cartea de cult numită TRIOD!) POTRIVIT CALENDARULUI CREȘTIN ORTODOX ȘI CALENDARULUI CREȘTIN GRECO-CATOLIC, NE AFLĂM ÎNTRE DUMINICA SFÂNTULUI IOAN SCĂRARUL ȘI DUMINICA SFINTEI MARIA EGIPTEANCA. (Duminica Sfântului Ioan Scărarul ne amintește că perspectiva noastră creștină de lucru, pe scara urcușului nostru duhovnicesc spre Mântuitorul, are două aspecte foarte importante: 1) să ne curățim viața de păcate, de patimi, de vicii, de duhuri necurate, prin rugăciune și abstinențe; 2) să ne înfrumusețăm viața prin lucrarea faptelor creștine în general, prin lucrarea faptelor de caritate creștină în special, prin lucrarea virtuților creștine. ... Doamne Iisuse Hristoase, Te rugăm frumos prin Duhul Sfânt, dă-ne înțelepciune, sentimente bune, voință bună și puterea necesară să fim capabili a urca mereu pe scara virtuților creștine, spre slava Tatălui nostru Sfânt din Ceruri, în fiecare moment, în vecii vecilor! Amin! Amin! Așa să fie! Îți mulțumim frumos! ... Duminica Sfintei Maria Egipteanca ne amintește de Sfânta Maria Egipteanca, originară din Alexandria, decedată în Palestina, în anul 421 (unele surse dau anul 422). Ea a fost prostituată de la vârsta de 12 ani, timp de 17 ani, apoi după pocăința de la Ierusalim a devenit pustnică și ucenică a Maicii Domnului în pustiul de lângă Iordan, timp de 47 de ani. Din viața acestei sfinte înțelegem că nici un păcat și nici o ticăloșie din trecut nu pot să țină departe de Dumnezeu un suflet care se pocăiește cu adevărat, căci Fiul lui Dumnezeu a venit în lume să-i cheme pe păcătoși la pocăință și să-i mântuiască, să-i sfințească, să le dea viață veșnică fericită. Frumoasă perspectivă avem! Se cuvine să Îi mulțumim frumos Mântuitorului lumii, Domnului nostru Iisus Hristos! Se cuvine să devenim tot mai mult conștienți de perspectiva noastră creștină, să ne pocăim de orice păcat, să lucrăm pentru dobândirea virtuților și să urcăm astfel, în tot timpul vieții noastre, pe scara virtuților spre Patria Cerească, cu ajutorul supranatural al harului, pe care Mântuitorul ni-l oferă din abundența energiilor dumnezeiești veșnice, prin sfintele lucrări tainice ale Botezului, Mirungerii, Împărtășaniei, Spovedaniei, Maslului, Nunții, Preoției și prin multe alte Rugăciuni!)

Pr. prof. Ion Ciungu

 

“Gustând Adam din pom fără de cuviință, cu amar a cules roadele neînfrânării; iar Tu, înălțându-Te pe Cruce, Îndurate, l-ai scăpat de osânda cea cumplită. Pentru aceasta grăim către Tine: Dă-ne nouă, Stăpâne, să ne oprim de la rodul cel făcător de stricăciune și să facem voia Ta, ca să aflăm milă!” (miercuri dimineața, la utrenie)


“Pe Cel Ce S-a întrupat din curat sângele Tău, și mai presus de gând S-a născut din Tine, Curată, văzându-L pe Cruce răstignit între făcătorii de rele, Te-a durut la inimă și ca o Maică plângând, ai strigat: Vai Mie, Fiul Meu! Ce este această dumnezeiască și nespusă rânduială a Ta, prin care ai dat viață zidirii Tale? Laud milostivirea Ta!” (miercuri dimineața, la utrenie)


“Lăudând Crucea cea preasfântă, ne închinăm pururea bunătății Tale celei desăvârșite, Hristoase Dumnezeul nostru; căci cu aceasta ai rușinat puterile vrăjmașului și ai dat semn celor ce cred în Tine. Pentru aceasta grăim către Tine, cu mulțumire: Învrednicește-ne pe toți să plinim cu bucurie vremea postului, în pace petrecând!” (miercuri dimineața, la utrenie)


“Întinzându-Ți, Hristoase, pe Cruce palmele, ai cuprins toate neamurile cele depărtate de Tine, ca să stea aproape de stăpânirea Ta!” (miercuri dimineața, la utrenie)


“Preacurată Născătoare de Dumnezeu șterge rănile sufletului meu și urmele rănilor păcatului spală-le cu izvoarele cele din coasta Celui Ce S-a născut din Tine, și cu pâraiele cele din ea curățindu-le; căci către Tine strig și către Tine scap și pe Tine te chem, Ceea Ce ești plină de har!” (miercuri dimineața, la utrenie)


“Văzându-Te soarele întins pe Cruce și-a strâns razele și tot pământul s-a clătinat cu cutremur, Împărate al tuturor, văzându-Te de voie pătimind, Cel Ce ești din fire nepătimitor! Pentru aceasta Te rog, Hristoase: Tămăduiește ca un Doctor patimile sufletului meu!” (miercuri dimineața, la utrenie)


“De voie ai răbdat a Te răstigni, Mântuitorul nostru, ca să dai viață tuturor, izbăvindu-ne din moarte!” (miercuri dimineața, la utrenie)


“Între tâlharii gândurilor mele căzând, am fost prădat de minte eu, ticălosul; și cumplit fiind bătut, tot sufletul mi s-a rănit, și pentru aceasta zac gol de virtuți în calea vieții. Preotul văzându-mă că mă chinuiesc din pricina rănilor, pentru neputința tămăduirii, trecându-mă cu vederea, n-a căutat spre mine; și levitul iarăși nesuferind durerea cea stricătoare de suflet, văzându-mă și el, a trecut pe lângă mine. Iar Tu, Cel Ce ai binevoit a Te întrupa, nu din Samaria, ci din Maria, Hristoase Dumnezeule, dăruiește-mi tămăduire, cu iubirea Ta de oameni, vărsând peste mine mare mila Ta!” (miercuri seara, la vecernie)


“Greșit-am, greșit-am călcând poruncile Tale, Hristoase Dumnezeule; fii milostiv, Făcătorule de bine, ca să văd cu ochii cei dinăuntru și să fug de întuneric grăind Ție cu frică: Doamne, mai înainte de sfârșit, până ce nu pier, mântuiește-mă!” (miercuri seara, la vecernie)


“Pe scaunul de judecată va să șezi, Cel Ce ai făcut cu cuvântul cerul și pământul; vom sta înaintea Ta toți, spunându-Ți păcatele noastre; mai înainte de ziua aceea primește-mă întru pocăință! Doamne, mai înainte de sfârșit, până ce nu pier, mântuiește-mă!” (miercuri seara, la vecernie)


“Caută cu ochiul cel mult-îndurat și fii mie milostiv, Unule, Mântuitorule; dăruiește ape de tămăduiri ticălosului și nenorocitului meu suflet! Spală-mă de întinăciunea faptelor mele, ca să cânt: Doamne, mai înainte de sfârșit, până ce nu pier, mântuiește-mă!” (miercuri seara, la vecernie)


“Păcătoasa a udat cu lacrimi cinstitele și preacuratele Tale picioare, pe toți îndemnându-i să alerge și să ia dezlegare de greșelile lor. Dăruiește-mi credința aceleia și mie, Mântuitorule, ca să grăiesc Ție: Doamne, mai înainte de sfârșit, până ce nu pier, mântuiește-mă!” (miercuri seara, la vecernie)

 https://www.cbrom.de/images/pdf/1986_cartea_triodului.pdf

................................................................................................................

Aici am terminat de amintit textele sfinte respective.

S-ar putea întâmpla să dorim să (re)vedem următorul articol:

MARȚI, ÎN SĂPTĂMÂNA A CINCEA A POSTULUI SFINTELOR PAȘTI (Haideți să zicem și noi măcar câteva rugăciuni scurte, programate pentru ziua de azi, din cartea de cult numită TRIOD!) POTRIVIT CALENDARULUI CREȘTIN ORTODOX ȘI CALENDARULUI CREȘTIN GRECO-CATOLIC, NE AFLĂM ÎNTRE DUMINICA SFÂNTULUI IOAN SCĂRARUL ȘI DUMINICA SFINTEI MARIA EGIPTEANCA. (Duminica Sfântului Ioan Scărarul ne amintește că perspectiva noastră creștină de lucru, pe scara urcușului nostru duhovnicesc spre Mântuitorul, are două aspecte foarte importante: 1) să ne curățim viața de păcate, de patimi, de vicii, de duhuri necurate, prin rugăciune și abstinențe; 2) să ne înfrumusețăm viața prin lucrarea faptelor creștine în general, prin lucrarea faptelor de caritate creștină în special, prin lucrarea virtuților creștine. ... Doamne Iisuse Hristoase, Te rugăm frumos prin Duhul Sfânt, dă-ne înțelepciune, sentimente bune, voință bună și puterea necesară să fim capabili a urca mereu pe scara virtuților creștine, spre slava Tatălui nostru Sfânt din Ceruri, în fiecare moment, în vecii vecilor! Amin! Amin! Așa să fie! Îți mulțumim frumos! ... Duminica Sfintei Maria Egipteanca ne amintește de Sfânta Maria Egipteanca, originară din Alexandria, decedată în Palestina, în anul 421 (unele surse dau anul 422). Ea a fost prostituată de la vârsta de 12 ani, timp de 17 ani, apoi după pocăința de la Ierusalim a devenit pustnică și ucenică a Maicii Domnului în pustiul de lângă Iordan, timp de 47 de ani. Din viața acestei sfinte înțelegem că nici un păcat și nici o ticăloșie din trecut nu pot să țină departe de Dumnezeu un suflet care se pocăiește cu adevărat, căci Fiul lui Dumnezeu a venit în lume să-i cheme pe păcătoși la pocăință și să-i mântuiască, să-i sfințească, să le dea viață veșnică fericită. Frumoasă perspectivă avem! Se cuvine să Îi mulțumim frumos Mântuitorului lumii, Domnului nostru Iisus Hristos! Se cuvine să devenim tot mai mult conștienți de perspectiva noastră creștină, să ne pocăim de orice păcat, să lucrăm pentru dobândirea virtuților și să urcăm astfel, în tot timpul vieții noastre, pe scara virtuților spre Patria Cerească, cu ajutorul supranatural al harului, pe care Mântuitorul ni-l oferă din abundența energiilor dumnezeiești veșnice, prin sfintele lucrări tainice ale Botezului, Mirungerii, Împărtășaniei, Spovedaniei, Maslului, Nunții, Preoției și prin multe alte Rugăciuni!)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Pe 15 mai, în fiecare an, PESTE 12 MILIOANE DE PALESTINIENI DIN ÎNTREAGA LUME COMEMOREAZĂ NAKBA, și anume, CATASTROFA, adică EPURAREA ETNICĂ A PALESTINIENILOR DIN ANUL 1948. Înainte de Nakba, palestinienii locuiau în 1.300 de sate și orașe din Palestina istorică. În februarie 1947 Regatul Unit a anunțat că își va încheia mandatul asupra Palestinei și va preda această responsabilitate Organizației Națiunilor Unite înființată recent. ONU a propus un plan de a împărți Palestina în state separate, unul evreiesc și altul arab. Cea mai mare parte a teritoriului (56%) a fost alocată evreilor, care reprezentau o treime din populație și erau în majoritate imigranți recenți din Europa. Arabilor a fost alocat 42% din teritoriu, iar 2% reprezenta Ierusalimul sub administrație internațională. Îndată ce planul a fost adoptat, în acel noiembrie, forțele sioniste au început să atace orașele și satele palestiniene. Au ocupat 774 de așezări și au nimicit 530, forțând peste 250.000 de palestinieni să-și părăsească pământurile. Sioniștii erau foarte bine înarmați, folosind tancuri și arme lăsate în urmă de britanici. Pe 14 mai 1948 a fost înființat Statul Israel. Nakba a început în ziua următoare. Aproximativ 15.000 de palestinieni au fost uciși, într-o serie de atrocități în masă. În total, cel puțin 750.000 de palestinieni au fost expulzați din casele lor și de pe pământurile lor. Sioniștii au pus stăpânire pe 78% din Palestina istorică. Cele 22 de procente rămase au fost spintecate în ceea ce este acum Malul de Vest (Cisiordania) sub ocupație israeliană și Fâșia Gaza asediată de Israel. Palestinienii au fugit spre tabere de refugiați prin toată Palestina și în țările învecinate (Liban, Iordania, Siria). Mulți au păstrat cheile de la casele lor. Acele chei continuă să fie un simbol al dreptului lor de a se întoarce la casele lor. Ceea ce a început în 1948 rămâne cea mai lungă criză a refugiaților nerezolvată din lume. (traducere din videoclipul “Nakba, the ethnic cleansing of Palestinians in 1948 | By the Numbers”, publicat pe Facebook de Al Jazeera, la 15 mai 2025): https://www.facebook.com/watch/?v=1815279045705579 ... NAKBA COMEMORATĂ ȘI ÎNCĂ REPETATĂ!!! ... 77 DE ANI DE NAKBA!!!

Pr. prof. Ion Ciungu   Iisus a zis și zice: "Nu judecaţi după înfăţişare, ci judecaţi judecată dreaptă!"  (Sfânta Evanghelie dup...