vineri, 1 septembrie 2023

Pân` la 2023 (două mii douăzeci și trei),/ Hai să numărăm, acum, dacă vrei!/ Oare câte secunde ne-ar lua?/ Și câte minute? Poți rezolva?/ ... S-AU SCURS aproximativ 2023 DE ANI DE LA NAȘTEREA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS. Cine a numărat pentru prima dată anii de la Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos? Cine a inventat era creștină sau era noastră? AZI, ÎN PRIMA ZI DIN SEPTEMBRIE, ÎL CINSTIM CHIAR PE CEL CARE A INVENTAT ERA CREȘTINĂ. Numele lui este DIONISIE EXIGUUS (numit și Dionisie cel Mic, sau Dionisie cel Smerit). El era scit, dar vorbea și scria în limbile latină și greacă. Era călugăr creștin. Dionisie era de loc din Sciția Mică (Dobrogea de azi). De pe la anul 500, după Domnul nostru Iisus Hristos, Dionisie a locuit la Roma, fiind chemat de Episcopul sau Papa Ghelasie. Acolo, Dionisie a tradus scrieri sfinte și a făcut calcule pentru CALENDARUL CREȘTIN, PENTRU DATELE PAȘTILOR, PE MAI MULȚI ANI. ... Având în vedere faptul că Dionisie era originar din Sciția Mică (Dobrogea de azi) și că el a avut o aleasă viață de preot și călugăr, Biserica Ortodoxă Română l-a declarat sfânt, în anul 2008. ... DOAMNE IISUSE HRISTOASE, FIUL LUI DUMNEZEU, MILUIEȘTE-NE ȘI MÂNTUIEȘTE-NE ȘI PE NOI, PENTRU RUGĂCIUNILE PREACURATEI MAICII TALE, PURUREA FECIOARA MARIA, ȘI PENTRU ALE TUTUROR SFINȚILOR TĂI, INCLUSIV PENTRU RUGĂCIUNILE SFÂNTULUI DIONISIE CEL SMERIT! AMIN! ÎȚI MULȚUMIM FRUMOS! Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh acum și pururea și în vecii vecilor! Amin!

Pr. prof. Ion Ciungu


Să facem voia lui Dumnezeu urmându-L pe Hristos!”

 

Sfântul Dionisie cel Smerit.  https://ro.orthodoxwiki.org/Dionisie_cel_Smerit   http://www.sfintiromani.ro/ro/pagina/245/septembrie_dionisie_exiguul_viata.html   

Numărarea anilor de la Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos, sau înfiinţarea erei noastre creştine, s-a făcut în sec. VI după Hristos, de către Dionisie Exiguus, un călugăr originar din Scythia Minor (Dobrogea de azi) şi trăitor la Roma începând cu anul 500 după Hristos. Ca membru al Curiei Vaticanului, el a primit sarcina „să conceapă o metodă pentru a determina data Paştilor, după Regula alexandrină, aşa cum s-a reglementat de Sinodul de la Niceea.” În anul 525 Dionisie a introdus în tabelul său de Paşti numărarea anilor de la Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos, eliminând atunci obiceiul de a număra anii de la începutul domniei împăratului Diocleţian, persecutor al creştinilor.

Dionisie arăta că a început numărarea anilor „de la Întruparea Domnului nostru Iisus Hristos, pentru ca să ne fie mai cunoscut începutul nădejdii, iar pricina mântuirii omeneşti (adică Patimile Mântuitorului nostru) să lumineze cu mai multă strălucire.” Acest sistem cronologic a fost adoptat în Italia încă din timpul lui Dionisie, apoi mai târziu în Franţa şi treptat în toată lumea.

Era creştină sau Anno Domini devine dominantă în Europa Apuseană după ce Beda Venerabilul a folosit-o în Istoria Ecleziastică a Poporului Englez, anul 731 după Hristos.

Unii cercetători de mai târziu au constatat că Dionisie a calculat cu o eroare de 4-5 ani, sau chiar 6-7 ani, anul în care S-a născut Domnul nostru Iisus Hristos. Cei care susţin că eroarea este de cel puţin 6 ani argumentează că el a uitat să pună anul zero pe axa timpului între anul 1 după Hristos şi anul 1 înainte de Hristos, şi de asemenea, nu a luat în seamă o perioadă de patru ani în care împăratul August a domnit cu numele de Octavian. Dionisie a pus Naşterea Domnului în anul 753 de la întemeierea Romei (ab Urbe condita).

...

Dionysius Exiguus Did Not Err when calculating the beginning of our era, 2016, Vladimir Blaha, https://www.academia.edu/21913019/Dionysius_Exiguus_Did_Not_Err_when_calculating_the_beginning_of_our_era

..............................................................................................................................

Aici am terminat de amintit faptul că pe 1 septembrie îl cinstim pe Sfântul Dionisie Exiguul.

S-ar putea întâmpla să dorim să (re)vedem următorul articol:

 

Recensământul roman, Era creştină, Steaua Betleemului

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

VINEREA MARE (3 aprilie, 2026), JOIA MARE (2 aprilie, 2026), la BISERICA ÎNVIERII DIN IERUSALIM (BISERICA SFÂNTULUI MORMÂNT), PATRIARHUL LATIN AL IERUSALIMULUI, Pierbattista Pizzaballa, cu aprobare de la poliția israeliană, A CONDUS LITURGHIILE CUVENITE, dar în format redus, FĂRĂ PARTICIPAREA CREDINCIOȘILOR, din motive de insecuritate din cauza războiului: https://www.facebook.com/reel/2415272338911410 https://www.facebook.com/reel/926766013673878 Duminică, 29 martie, 2026, în Duminica Floriilor, POLIȚIA ISRAELIANĂ NU A PERMIS PATRIARHULUI LATIN AL IERUSALIMULUI SĂ INTRE ÎN BISERICA SFÂNTULUI MORMÂNT (BISERICA ÎNVIERII) PENTRU A CELEBRA SFÂNTA LITURGHIE DE FLORII. Patriarhia Latină a Ierusalimului și Custodia Țării Sfinte au descris incidentul drept un „precedent grav”, menționând că este prima dată în secole când conducătorii Bisericii sunt împiedicați să participe la această celebrare specifică. Patriarhia a numit decizia „în mod evident nerezonabilă și extrem de disproporționată”, argumentând că aceasta încalcă status quo-ul și libertatea de cult. Incidentul a atras critici din partea liderilor mondiali, inclusiv din partea ambasadorului SUA în Israel, precum și condamnări din partea liderilor Italiei și Franței. Prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, a criticat acțiunea poliției, iar ministrul de externe, Antonio Tajani, a declarat pe rețelele de socializare că îl va convoca pe ambasadorul Israelului cu privire la incident. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a condamnat decizia poliției israeliene, despre care a spus că „se adaugă la creșterea îngrijorătoare a încălcărilor statutului Locurilor Sfinte din Ierusalim”. În acest an, 2026, SFINTELE PAȘTI SUNT SĂRBĂTORITE PE 5 APRILIE (de Bisericile Occidentale) ȘI PE 12 APRILE (de Bisericile Răsăritene). Biserica Sfântului Mormânt este folosită în comun de Bisericile Catolică, Ortodoxă Greacă, Apostolică Armeană, Ortodoxă Coptă, Ortodoxă Siriacă și Ortodoxă Etiopiană.

Pr. prof. Ion Ciungu     "The Latin Patriarch of Jerusalem, Cardinal Pierbattista Pizzaballa, led Good Friday prayers at the Chur...