sâmbătă, 24 februarie 2024

Pe 24 februarie comemorăm ÎNTÂIA ȘI A DOUA AFLARE A CAPULUI SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL. Importanța personalității Sfântului Ioan Botezătorul a evidențiat-o chiar DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS, când a spus următoarele cuvinte: “ADEVĂR VĂ GRĂIESC: ÎNTRE CEI NĂSCUȚI DIN FEMEI NU S-A RIDICAT UNUL MAI MARE DECÂT IOAN BOTEZĂTORUL. ...”. Aceste comemorări, ÎNTÂIA ȘI A DOUA AFLARE A CAPULUI SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL, sunt scrise în calendar cu cruce neagră. În schimb, știm că sunt scrise cu cruce roșie următoarele sărbători dedicate Sfântului Ioan Botezătorul: Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, pe 24 iunie; Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, 29 august; Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, 7 ianuarie. ÎNTÂIA AFLARE A CAPULUI SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL a avut loc în SECOLUL al IV - lea, în MUNTELE MĂSLINILOR (actualmente în Ierusalimul de Est, în Palestina), CAPUL FIIND GĂSIT ATUNCI DE CĂLUGĂRUL INOCENT, care făcea săpături pentru temelia unei biserici. A DOUA AFLARE a avut loc în secolul al V - lea (anul 452), ÎNTR-O PEȘTERĂ DE LÂNGĂ EMESA (în Siria), capul fiind găsit atunci de ARHIMANDRITUL MARCELUS. [În luna mai, pe 25, comemorăm A Treia Aflare A Capului Sfântului Ioan Botezătorul, care a avut loc în jurul anului 850, la Comana, în Capadocia (actualmente în Turcia). Atunci, de la Comana capul a fost dus la Constantinopol, în timpul Patriarhului Ignatie. ... Mai târziu, de la Constantinopol, în timpul Cruciadei a 4-a (1202-1204), capul a fost dus în Franța. Actualmente, diferite locații pretind că dețin Capul Sfântului Ioan Botezătorul, sau fragmente din el: Biserica San Silvestro in Capite, din Roma; Catedrala din Amiens, Franța; Bazilica Sfântul Ioan Botezătorul din Damasc, acum Moscheea Umayyad, Siria; un relicvariu de la Palatul Residenz din München, Germania; Schitul Românesc Prodromos, de la Muntele Athos, Grecia; Mănăstirea Radu Vodă, București etc]. NE AMINTIM că SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL A FOST DECAPITAT din porunca regelui IROD ANTIPA, la cererea fiicei vitrege a lui Irod, SALOMEEA, care fusese pusă de mama ei, IRODIADA, să ceară capul lui Ioan Botezătorul!!! IRODIADA fusese soția lui FILIP, fratele lui Irod Antipa. FILIP ÎNCĂ TRĂIA, iar Legea Divină nu-i permitea lui Irod să o ia de soție pe femeia fratelui său. IN ACEST CONTEXT, SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL S-A ÎMPOTRIVIT ÎNSOȚIRII NELEGIUITE A LUI IROD ANTIPA CU IRODIADA. ... Observăm că nelegiuiții nu se dau înapoi de la crime!!! ... DESPRE FAPTUL CĂ o bucată de gheață ascuțită i-a tăiat CAPUL SALOMEEI, în râul SEKARIS (SULA) din SPANIA, aflăm din “PROLOAGELE DE LA OHRIDA” scrise de SFÂNTUL SÂRB NICOLAE VELIMIROVICI.

Pr. prof. Ion Ciungu

 

Valoarea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul este evidențiată de cuvintele Mântuitorului lumii, Domnul nostru Iisus Hristos, astfel: “Adevăr vă grăiesc: Între cei născuți din femei nu s'a ridicat unul mai mare decât Ioan Botezatorul; totuși, cel mai mic întru împaratia cerurilor este mai mare decât el.” 3 (Sfânta Evanghelie după Matei, capitolul 11, versetul 11)

https://www.facebook.com/photo/?fbid=2885595174914307&set=a.711891222284724

Decapitarea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul a avut loc din ordinul regelui Irod Antipas, la cererea răzbunătoare a fiicei lui vitrege, Salomeea, și a mamei ei, Irodiada. Istoricul evreu necreștin Iosif Flavius (născut în anul 37 d. Hr.; decedat în jurul anului 100 d. Hr.) a scris în Antichitățile iudaice că decapitarea lui Ioan Botezătorul a avut loc la fortăreața Machaerus, unde era închis Ioan. Observăm că Iosif Flavius scrie că fiica Irodiadei se numea Salomeea. (Pe lângă Biblie, operele lui Iosif Flavius, Războiul iudaic  și Antichitățile iudaice  sunt principalele surse referitoare la Palestina antică.) Potrivit Tradiției Bisericești, corpul Sfântului Ioan Botezătorul a fost îngropat de către ucenicii lui în localitatea Sebastia (actualmente în Palestina, la aprox. 12 km de orașul Nablus; Nablus este la la aprox 49 km nord de Ierusalim). Dar Irodiada a luat capul Sfântului Ioan și l-a îngropat într-o grămadă de bălegar. Însă Sfânta Ioana, soția administratorului lui Irod, în secret a luat capul Sfântului Ioan și l-a înmormântat în Muntele Măslinilor, unde a rămas ascuns timp de secole.  Prima și A Doua Aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul sunt comemorate pe 24 februarie. A Treia Aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul este comemorată pe 25 mai. 1) În secolul al IV – lea, călugărul Inocent a aflat prima dată capul Sfântului Ioan în Muntele Măslinilor, unde săpa temelia pentru o biserică și pentru o chilie, dar l-a îngropat tot acolo, pentru ca nu cumva necredincioșii să-l profaneze. 2) Apoi, pe vremea împăratului roman Constantin cel Mare, doi călugări au mers în pelerinaj la Ierusalim și în mod minunat ajung să descopere capul Sfântului Ioan Botezătorul, dar nefiind vrednici să-l păstreze, l-au dat unui olar, care l-a păstrat la casa lui, iar olarul, înainte de moarte, l-a dat surorii sale. Apoi, capul ajunge în posesia unui ieromonah arian Eustathius, care l-a înmormântat într-o peșteră lângă Emesa (în Siria), unde apoi s-a construit o mănăstire. În anul 452 Sf. Ioan Botezătorul s-a arătat arhimandritului Marcelus de la acea mănăstire, spunându-i unde este capul său înmormântat. De acolo, capul a fost dus în orașul Emesa, apoi mai târziu a fost transferat la Constantinopol. 3) Capul a fost apoi transferat la Comana în Capadocia (actualmente în Turcia), din cauza unor raiduri ale mahomedanilor (saracinilor), în jurul anului 820, și a fost ascuns în pământ în perioada persecuției iconoclaste. Apoi, în perioada când a fost restabilită venerarea icoanelor, în anul 850, în timpul  Patriarhului Ignatius și al Împăratului Mihail al III- lea, capul a fost adus la Constantinopol și a fost pus într-o biserică de la curte, în 25 mai. Actualmente multe biserici pretind că au fragmente din capul Sfântului Ioan Botezătorul, de ex., Biserica San Silvestro in Capite, din Roma și Catedrala din Amiens, Franța. De asemenea, Schitul Românesc Prodromul din Muntele Athos pretinde că are o bucățică din capul Sfântului Ioan Botezătorul. Informațiile acestea le-am găsit adunate în Enciclopedia liberă, Wikipedia, varianta engleză, la articolul Beheading of John the Baptisthttps://en.wikipedia.org/wiki/Beheading_of_John_the_Baptist      https://fr.wikipedia.org/wiki/Basilique_San_Silvestro_in_Capite        https://en.wikipedia.org/wiki/Amiens_Cathedral#History

 

Despre faptul că Salomeea a murit după ce a căzut în râul înghețat Sikaris (Sula) din Spania, iar gâtul i-a fost tăiat de o bucată de gheață ascuțită, putem citi în Proloagele de la Ohrida, scrise de Sfântul Nicolae Velimirovici (1920 – 1956).  https://www.holyascensionofchrist.org/prologue/August/29.htm

 

 

"Cugetare

Dacă vom băga de seamă în jurul nostru şi vom observa cum mor oamenii, vom vedea că în general aceasta se aseamănă cu păcatul lor. Precum este scris: cine scoate sabia, de sabie va pieri (Matei 26: 52). Orice păcat este o lamă de cuţit, iar oamenii se ucid prin răul pe care cu plăcere îl comit. Salomeea, fiica cea necurată a necuratei Irodiade, este un exemplu bun. Ea a cerut să primească pe tipsie capul lui loan Botezătorul. Aflîndu-se în Spania, în cetatea Lerida, unde era exilată cu Irod şi cu Irodiada, Salomeea s-a pornit să treacă într-o zi Rîul Sikaris, care era îngheţat. Dar gheaţa s-a spart şi ea a căzut în apă pînă la gît. Gîtul ei s-a strîns între sloiuri şi aşchii de gheaţă, cu cît se lupta mai mult ca să scape, zbătîndu-se cu picioarele, cu care odinioară jucase necurat înaintea lui Irod. Ea nu a putut nici să se înalţe deasupra apei, nici nu s-a scufundat, ci o bucată ascuţită de gheaţă i-a tăiat capul. Apa a cărat trupul cel necurat, iar Irodiadei i s-a adus capul fiicei ei pe o tipsie, precum odinioară al lui loan. Să ne înspăimîntăm de asemănarea dintre felul morţii şi al vieţii celor păcătoşi." https://ciornablog.files.wordpress.com/2013/07/sfantul-nicolae-velimirovici-proloagele-de-la-ohrida-vol-2.pdf

...

https://www.holyascensionofchrist.org/post/february-24th-the-finding-of-the-head-of-saint-john-the-baptist

https://www.holyascensionofchrist.org/post/august-29th-beheading-of-the-holy-forerunner-and-baptist-john

https://www.oca.org/saints/lives/2024/02/24/100603-first-and-second-finding-of-the-honorable-head-of-the-holy-glori

https://www.oca.org/saints/lives/2024/05/25/101531-third-finding-of-the-honorable-head-of-the-holy-glorious-prophet

https://pravila.ro/intaia-si-a-doua-aflare-a-capului-sfantului-ioan-botezatorul-24-februarie/

https://doxologia.ro/viata-sfant/intaia-doua-aflare-capului-sfantului-ioan-inaintemergatorul-botezatorul-domnului

....................................................................................................................

Aici se încheie acest articol.

S-ar putea întâmpla să dorim să (re)vedem următoarele articole:

https://doisautreiinnumeleluiiisus.blogspot.com/2024/02/despre-vindecarea-de-la-distanta-fiicei.html

 

https://doisautreiinnumeleluiiisus.blogspot.com/2024/02/iarasi-despre-cele-patru-tipuri-de.html

 

https://doisautreiinnumeleluiiisus.blogspot.com/2024/02/la-inceput-era-cuvantul-si-cuvantul-era.html

 

https://doisautreiinnumeleluiiisus.blogspot.com/2024/02/sf-antonie-cel-mare-251-356-va-veni.html

 

https://doisautreiinnumeleluiiisus.blogspot.com/2024/02/pilda-despre-talanti-spusa-de-domnul.html

 

https://doisautreiinnumeleluiiisus.blogspot.com/2024/02/care-este-cea-mai-mare-porunca-din-lege.html

 

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Azi, 14 septembrie, este zi de SĂRBĂTOARE ÎN CARE SE ȚINE POST: ÎNĂLȚAREA SFINTEI CRUCI. Comemorăm MOARTEA CA JERTFĂ DE BUNĂVOIE PENTRU TOȚI OAMENII, PE CRUCEA GOLGOTEI, A MÂNTUITORULUI LUMII, DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS, FIUL LUI DUMNEZEU ȘI FIUL OMULUI, CARE NE-A RĂSCUMPĂRAT DIN SCLAVIA SATANEI, DIN CHINURILE MORȚII ETERNE, ȘI NE-A ÎNFIAT LA ATOTBUNUL DUMNEZEU ATOTSFÂNT ȘI ATOTPUTERNIC, LA TATĂL NOSTRU CERESC. Îți mulțumim frumos, și noi, DOAMNE IISUSE HRISTOASE! TE RUGĂM FRUMOS, AJUTĂ-NE SĂ NE PUTEM ÎNSUȘI, PRIN CREDINȚĂ ȘI VIAȚĂ CORESPUNZĂTOARE, ROADELE JERTFEI TALE ADUSĂ TATĂLUI CERESC ÎN LOCUL OAMENILOR! [Haideți să ne amintim, sau să aflăm acum, textul evanghelic care se citește la Sfânta Liturghie în 14 septembrie, precum și alte informații istorice și liturgice în legătură cu sărbătoarea ÎNĂLȚAREA SFINTEI CRUCI! ... Răstignirea Domnului nostru Iisus Hristos a avut loc în 3 aprilie anul 33, după cum consideră cei mai mulți cercetători moderni. (Alții consideră că în 7 aprilie, anul 30. Se are în vedere faptul că Mântuitorul a fost răstignit într-o zi de vineri, iar sâmbăta următoare erau Paștile iudeilor. Atât în anul 30 cât și în anul 33 Paștile iudeilor au fost sâmbăta.) În anul 70 armatele romane, conduse de viitorul împărat Titus, au cucerit Ierusalimul și au distrus Templul, fiind omorâți atunci peste un milion de oameni, majoritatea evrei, iar mulți alții au devenit prizonieri și au fost duși robi. Astfel s-au împlinit evenimentele profețite de Mântuitorul cu 40 de ani înainte. Locul Răstignirii Mântuitorului pe Dealul Golgota din afara Ierusalimului și Sfântul Mormânt din apropiere au fost acoperite din ordinul împăratului roman Hadrian (117 – 138) și acolo au fost construite un templu păgân în cinstea zeiței Venus și o statuie pentru zeul Jupiter, acolo adunându-se apoi păgânii pentru a aduce jertfe idolilor, iar creștinii erau persecutați și omorâți peste tot în Împeriul Roman, în mare parte din perioada dintre anii 64 – 313 după Hristos. Primul împărat roman creștin a fost Constantin cel Mare (306 – 337), care a trimis-o pe mama sa, împărăteasa Elena, la Ierusalim, cu scrisoare către Sfântul Macarie, Patriarhul Ierusalimului, pentru a căuta și a găsi Sfânta Cruce. ... Împărăteasa a dat ordin să fie demolat templul păgân, apoi s-au rugat la Dumnezeu și au început să ecaveze terenul. În curând a fost descoperit Mormântul Domnului nostru Iisus Hristos. Nu departe de Mormânt au găsit trei cruci, o scândură cu inscripția ordonată de Pilat și cele patru cuie care au străpuns mâinile și picioarele Mântuitorului. Pentru a identifica dintre cele trei cruci Crucea Mântuitorului, Patriarhul Macarie a atins pe rând crucile de trupul unui om mort. Când Crucea Domnului a atins mortul, acesta a înviat. Încă o minune a avut loc atunci: o femeie grav bolnavă a fost vindecată pe loc, sub umbra Sfintei Cruci. Astfel s-au convins că a fost găsită Crucea Dătătoare De Viață. Creștinii în număr mare au venit să cinstească Sfânta Cruce, rugându-l pe Sfântul Macarie să înalțe Crucea în așa fel încât și persoanele care erau la distanță să o poată contempla. Atunci Patriarhul Macarie a înălțat Crucea, iar poporul credincios, zicând “Doamne miluiește!”, s-a închinat cu mult respect Sfintei Cruci. Acest eveniment solemn a avut loc în anul 326.] MÂNTUIEȘTE, DOAMNE, POPORUL TĂU, ȘI BINECUVINTEAZĂ MOȘTENIREA TA! BIRUINȚĂ BINECREDINCIOȘILOR CREȘTINI ASUPRA POTRIVNICILOR DĂRUIEȘTE ȘI CU CRUCEA TA PĂZEȘTE-L PE POPORUL TĂU! (Troparul Sfintei Cruci). Să ascultăm acest imn numit TROPARUL SFINTEI CRUCI: https://www.facebook.com/100011785984046/posts/1356517958084391/?app=fbl … Să observăm și o variantă în limba engleză și să o ascultăm: "O Lord, save Thy people/ And bless Thine inheritance./ Grant victories to the Orthodox Christians/ Over their adversaries,/ And by virtue of Thy Cross/ Preserve Thy habitation."/ https://www.facebook.com/ion.ciungu.79/videos/1094867215376865 ... Acest imn îl cântăm, sau îl rostim, sau îl ascultăm, începând de la vecernia din 13 septembrie, continuăm așa în ziua sărbătorii ÎNĂLȚAREA SFINTEI CRUCI (pe 14 septembrie), precum și în perioada de odovanie a sărbătorii ÎNĂLȚAREA SFINTEI CRUCI. Odovanie înseamnă “dupăprăznuire” sau “prăznuire prelungită”, adică o perioadă de păstrare în rugăciuni a subiectului unei sărbători. Adeseori, prin odovanie se înțelege numai ultima zi din perioada de “prăznuire prelungită”. Ultima zi din perioada de prăznuire prelungită a sărbătorii ÎNĂLȚAREA SFINTEI CRUCI este pe 21 septembrie. (Prin tropar înțelegem un imn scurt, de obicei de o strofă, care rezumă tema/subiectul unei sărbători.). ... Sărbătoarea ÎNĂLȚAREA SFINTEI CRUCI este SĂRBĂTOARE ÎN CARE ȚINEM POST, PENTRU A NE ASOCIA ȘI NOI, CUMVA, LA SUFERINȚELE MÂNTUITORULUI PENTRU NOI. ... CRUCEA este SIMBOLUL iubirii lui DUMNEZEU față de oameni, precum și simbolul victoriei divino-umane eterne asupra lui Satan și asupra morții.

 Pr. prof. Ion Ciungu   Sfânta Cruce este simbolul iubirii și victoriei divino-umane eterne asupra Satanei, asupra morții veșnice. “Mântuieș...