Pr. prof. Ion Ciungu
“Începând
a șasea săptămână a postului, să aducem cântare, mai înainte de prăznuirea
Stâlpărilor, lui Hristos, Celui Ce vine pentru noi să șadă pe mânzul asinei, ca
să spună Tatălui nesocotința necredincioșilor, ca un Împărat! Deci să-I gătim
toți ramuri de virtuți, ca să vedem și Învierea Lui, bucurându-ne!”
(luni dimineața, la
utrenie)
“Iată
vine Hristos în cetatea Betfaghi; bucură-te Betanie, patria lui Lazăr, că ție
îți va arăta minune mare, înviindu-l pe Lazăr din morți!” (luni dimineața, la
utrenie)
“Precum
ai luminat de demult pe orbul cel din naștere, luminează-mi și sufletul meu
care nu vede lumina Ta, Milostive, ci este îngropat întru întunericul uitării
celei rele și în grijile vieții!” (luni dimineața, la utrenie)
“Postind,
Ilie a deschis cerurile și a adăpat cu ploi pământul cel însetat. Să postim și
noi, vărsând izvoare de lacrimi sufletești, ca să ne miluim!” (luni dimineața,
la utrenie)
“Omorât
fiind de greșeli multe, sunt cuprins în mormântul lenevirii, având deasupra mea
pusă piatra deznădăjduirii; pe care ridicând-o Hristoase, cu mila Ta,
înviază-mă, ca și mai înainte pe Lazăr!” (luni dimineața, la utrenie)
“Pe
Tine, Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, pe Care Te-a văzut profetul Iezechiel
ușă, prin Care nimeni n-a trecut, fără numai Dumnezeu Singur, cu cântări Te
mărim!” (luni dimineața, la utrenie)
“Să
se veselească inima celor ce-L caută pe Domnul!” (Psalmul 104, 3; luni la
ceasul al șaselea)
“Lăudați-L
pe Domnul și chemați Numele Lui!” (Psalmul 104, 1; luni la ceasul al șaselea)
“Doamne,
umblând cu trupul dincolo de Iordan, ai spus de mai înainte că nu este de
moarte boala lui Lazăr, ci că s-a făcut pentru slava Ta, Dumnezeul nostru.
Laudă faptei Tale celei mari și atotputerniciei Tale, că ai surpat moartea
pentru mulțimea milostivirii, Iubitorule de oameni!” (luni seara, la vecernie)
https://www.cbrom.de/images/pdf/1986_cartea_triodului.pdf
................................................................................................................
Aici am terminat de
amintit textele sfinte respective.
S-ar putea întâmpla să
dorim să (re)vedem următoarele articole:
SÂMBĂTA ACATISTULUI ESTE AZI,
ÎN A CINCEA SÂMBĂTĂ DIN POSTUL PAȘTILOR. ACEST ACATIST ESTE UN IMN, O RUGĂCIUNE
DE LAUDĂ ȘI DE MULȚUMIRE, LA ADRESA MAICII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS,
PURUREA FECIOARA MARIA. ÎN SÂMBĂTA ACATISTULUI PRĂZNUIM AJUTORUL DAT DE MAICA
DOMNULUI, ÎN ANUL 626, CREȘTINILOR DIN CETATEA CONSTANTINOPOLULUI, ÎN CONTEXTUL
ÎN CARE CREȘTINII AU FOST ATACAȚI DE PERȘI ȘI DE SCIȚI. ATUNCI, PATRIARHUL SERGHIE
AL CONSTANTINOPOLULUI, ÎMPREUNĂ CU TOT POPORUL CREȘTIN, AU MERS ÎN PROCESIUNE
PE ZIDURILE CETĂȚII, CU ICOANA MAICII DOMNULUI, CU ICOANA NEFĂCUTĂ DE MÂNĂ A
DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ȘI CU LEMNELE SFINTEI CRUCI. APOI S-A PORNIT O
FURTUNĂ CARE A ZDROBIT CORĂBIILE DUȘMANILOR. ... CA MULȚUMIRE, CREȘTINII AU
FĂCUT PRIVEGHERE DE TOATĂ NOAPTEA ȘI I-AU MULȚUMIT MAICII DOMNULUI PENTRU
VICTORIE, PRIN IMNUL ACATIST, STÂND ÎN PICIOARE, FĂRĂ A ȘEDEA. DECI, IMN
ACATIST ÎNSEAMNĂ IMN ÎN TIMPUL CĂRUIA NU SE ȘADE. (Să observăm cum este în
textul original prima strofă, numită condacul întâi: “Ție, Născătoare de
Dumnezeu, Campioană Invincibilă, cetatea Ta Îți atribuie victoria, cu
mulțumire, pentru eliberarea din suferințe. Și având puterea Ta inatacabilă,
eliberează-ne de toate pericolele, ca să strigăm Ție: Bucură-Te Mireasă,
Pururea Fecioară!” ... Să observăm că în română condacul întâi nu mai amintește
de cetatea eliberată: “Apărătoare Doamnă, pentru biruință, mulțumiri,
izbăvindu-ne din nevoi, aducem Ție, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii Tăi. Ci,
ca Ceea ce ai stăpânire nebiruită, izbăvește-ne din toate nevoile, ca să
strigăm Ție: Bucură-Te Mireasă, Pururea Fecioară!”) DE FAPT, ACEST ACATIST ESTE
ACATISTUL BUNEI VESTIRI, CARE A FOST COMPUS CU MULT TIMP ÎNAINTE. PROBABIL CĂ
ÎN 626 A FOST COMPUS NUMAI CONDACUL ÎNTÂI, CARE FACE REFERIRE LA CETATEA
CONSTANTINOPOLULUI. ... CU OCAZIA SÂMBETEI ACATISTULUI, SĂ ADRESĂM ȘI NOI
MAICII DOMNULUI O MULȚUMIRE, CU CUVINTELE NOASTRE SIMPLE DE AZI: MULȚUMIM
FRUMOS PENTRU INSPIRAȚIE ȘI PROTECȚIE, MAICA DOMNULUI!
VINERI, ÎN SĂPTĂMÂNA A CINCEA
A POSTULUI SFINTELOR PAȘTI (Haideți să zicem și noi măcar câteva rugăciuni
scurte, programate pentru ziua de azi, din cartea de cult numită TRIOD!)
POTRIVIT CALENDARULUI CREȘTIN ORTODOX ȘI CALENDARULUI CREȘTIN GRECO-CATOLIC, NE
AFLĂM ÎNTRE DUMINICA SFÂNTULUI IOAN SCĂRARUL ȘI DUMINICA SFINTEI MARIA
EGIPTEANCA. (Duminica Sfântului Ioan Scărarul ne amintește că perspectiva
noastră creștină de lucru, pe scara urcușului nostru duhovnicesc spre
Mântuitorul, are două aspecte foarte importante: 1) să ne curățim viața de
păcate, de patimi, de vicii, de duhuri necurate, prin rugăciune și abstinențe;
2) să ne înfrumusețăm viața prin lucrarea faptelor creștine în general, prin
lucrarea faptelor de caritate creștină în special, prin lucrarea virtuților
creștine. ... Doamne Iisuse Hristoase, Te rugăm frumos prin Duhul Sfânt, dă-ne
înțelepciune, sentimente bune, voință bună și puterea necesară să fim capabili
a urca mereu pe scara virtuților creștine, spre slava Tatălui nostru Sfânt din
Ceruri, în fiecare moment, în vecii vecilor! Amin! Amin! Așa să fie! Îți
mulțumim frumos! ... Duminica Sfintei Maria Egipteanca ne amintește de Sfânta
Maria Egipteanca, originară din Alexandria, decedată în Palestina, în anul 421
(unele surse dau anul 422). Ea a fost prostituată de la vârsta de 12 ani, timp
de 17 ani, apoi după pocăința de la Ierusalim a devenit pustnică și ucenică a
Maicii Domnului în pustiul de lângă Iordan, timp de 47 de ani. Din viața
acestei sfinte înțelegem că nici un păcat și nici o ticăloșie din trecut nu pot
să țină departe de Dumnezeu un suflet care se pocăiește cu adevărat, căci Fiul
lui Dumnezeu a venit în lume să-i cheme pe păcătoși la pocăință și să-i
mântuiască, să-i sfințească, să le dea viață veșnică fericită. Frumoasă
perspectivă avem! Se cuvine să Îi mulțumim frumos Mântuitorului lumii, Domnului
nostru Iisus Hristos! Se cuvine să devenim tot mai mult conștienți de
perspectiva noastră creștină, să ne pocăim de orice păcat, să lucrăm pentru
dobândirea virtuților și să urcăm astfel, în tot timpul vieții noastre, pe
scara virtuților spre Patria Cerească, cu ajutorul supranatural al harului, pe
care Mântuitorul ni-l oferă din abundența energiilor dumnezeiești veșnice, prin
sfintele lucrări tainice ale Botezului, Mirungerii, Împărtășaniei, Spovedaniei,
Maslului, Nunții, Preoției și prin multe alte Rugăciuni!)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu