Pr. prof. Ion Ciungu
Maaloula – comoara din deșert, unicul loc din lume unde se mai vorbește limba Domnului nostru Iisus Hristos, aramaica.
Maaloula este un loc unic în întreaga lume, un monument UNESCO, o binecuvântare pentru orice creștin care ar dori să-l viziteze. Mica localitate din Siria este singura în care se mai vorbește limba aramaică, limba pe care a vorbit-o Mântuitorul Iisus Hristos.
Maaloula, este un sat cu 5.000 de locuitori, situat la aprox. 70 de kilometri nord-est de Damasc, capitala Siriei. Are casele lipite una de alta, cocoțate pe stânci deșertice. Comunitatea este formată din musulmani, dar și din creștini ortodocși. Oamenii locului sunt destul de săraci, trăiesc în condiții grele de viață, mulți dintre ei ocupându-se cu păstoritul.
Bogăția locului nu constă numai în frumoasa limbă veche, sfințită de rostirea lui Iisus Hristos, ci și într-o comoară neprețuită: moaștele primei fecioare care a murit ca muceniță a lui Hristos, Sfânta Tecla. Racla se află pe una din înălțimile localității, adăpostite în mănăstirea de maici dedicată ei, Mănăstirea ”Sfânta Tecla” (la o altitudine de 1.600 de metri), iar de departe se vede statuia impunătoare care o reprezintă pe sfântă. Mucenița, care l-a cunoscut pe Sfântul Pavel și al cărui cuvânt apostolic l-a urmat, este binefăcătoarea tuturor celor care o roagă ceva cu credință, indiferent de religie.
Pentru conservarea limbii aramaice vorbite azi doar în această localitate, s-a înființat în anul 2006 o școală. Este bine de amintit că aramaica se vorbea în multe teritorii în vremea Mântuitorului: în locurile unde este Siria de azi, în Palestina, Liban și împrejurimi. De cel putin 100 de ani, limba aceasta s-a uitat în alte parti, ca urmare a faptului că limba oficială, vorbită peste tot și predată în școli, este araba. O parte din scrierile Bibliei au fost concepute în aramaică.
„Faptul că aici limba vorbită de Domnul nostru Iisus Hristos încă o poți asculta pe stradă vorbindu-se curent, te transpune cumva în timp și parcă devii contemporan cu Mântuitorul și cu Sfinții Apostoli și Ucenici. Iar faptul că melodicitatea limbii aramaice este una dulce, fiind o îmbinare între ebraică și arabă, și mai mult se apropie de spiritul Evangheliei. Putem afirma că atât pentru ocrotirea Sfintei Tecla, care este socotită cea Întocmai cu Apostolii, cât mai ales pentru faptul că poți asculta pe viu rugăciunea «Tatăl nostru» în limba aramaică, face ca acest loc să fie unul aparte pentru întreaga creștinătate”, a afirmat părintele Gheorghe Costea, preotul comunității române ortodoxe din Siria.
Conflictul sângeros din Siria și violențele provocate de jihadiștii organizației Statul Islamic au afectat și Maaloula. Victimă a terorii instituite în acești ani de ISIS a căzut și ansamblul monastic ce datează din secolul IV, unde se află Mănăstirea „Sfânta Tecla”. Deși multe măicuțe au rămas pentru a ajuta zecile de copii orfani, mulți dintre ei musulmani, rebelii islamiști au răpit în 2013 mai multe monahii, ducându-le în Liban. Un an mai târziu, acestea au fost eliberate.
Sfânta Muceniță Tecla
Sfânta Muceniță Tecla o fecioară frumoasă de 18 ani, care l-a auzit propovăduind pe Sfântul Apostol Pavel. Era logodită cu un tânăr pe nume Famir, frumos la chip, de neam bun și cu care urma să facă nunta în curând. Dar ascultând cuvintele care vorbeau despre Hristos, Mirele Ceresc, Tecla s-a aprins de dorul dumnezeiesc și n-a mai dorit să se căsătorească, ci să trăiască în feciorie. Atât de mult i-au plăcut cuvintele despre Fiul lui Dumnezeu încât a stat la picioarele lui Pavel și l-a ascultat, alături de alți oameni, trei zile și trei nopți, fără să aibă nevoie de mâncare și de somn. Mama și logodnicul ei s-au supărat foarte tare pe ea și, nereușind s-o convingă să renunțe la noua credință, ei rămânând în continuare păgâni, au pârât-o mai-marilor cetății. A fost chinuită în fel și chip, dar ieșea mereu vie și nevătămată: din groapa cu lei, cu șerpi și alte lighioane a ieșit ca dintr-o grădină, fără nicio rană. Ba chiar o leoaică i-a lins picioarele. Nici focul nu a ars-o, căci Dumnezeu a dat o ploaie puternică peste rugul pregătit pentru ea. Au lăsat-o în pace, crezând că este vreo vrăjitoare, iar ea s-a retras în pustie și a trăit o viață de rugăciune și post până pe la vârsta de 90 de ani. Vindeca diverse boli ale celor care veneau la ea. S-a sfârșit bătrână, fugind de niște oameni tulburați la minte care au fost trimiși să-i facă rău. Se spune că s-a rugat să fie ascunsă în stâncă și Hristos, pentru care a lăsat lumea, a despicat stânca în două ascunzând-o de răufăcători. Atunci și-a dat și duhul în mâinile Domnului. Pe locul acela se află mănăstirea unde se păstrează și moaștele sale care și acum fac minuni. În România, un fragment din moaştele Sfintei Tecla se află la mănăstirea care o are ocrotitoare din localitatea doljeană Predeşti, la 11 kilometri de Craiova şi este prăznuită în fiecare an la 24 septembrie.
Surse:
Monica-Floriana GUJAN, bibliotecar, prof. documentarist la Liceul Tehnologic ”J. Lebel” Tălmaciu
.........................................................................................................................
Aici se încheie acest articol.
S-ar putea întâmpla să dorim să
(re)vedem următoarele articole:
.png)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu