marți, 11 aprilie 2023

PE 11 APRILIE ÎL SĂRBĂTORIM PE SFÂNTUL IERARH CALINIC DE LA CERNICA. De la vârsta de 20 de ani, până la 63 de ani, el a fost călugăr în Mănăstirea Cernica (la aprox. 12 km de București). La 63 de ani (în anul 1850) a fost ales episcop la Râmnicu Vâlcea, unde a lucrat până în 1867, când s-a retras la Mănăstirea Cernica, unde a mai trăit un an. PE LÂNGĂ REALIZĂRILE SALE PE LINIE ORGANIZATORICĂ, ADMINISTRATIVĂ, GOSPODĂREASCĂ, EDILITARĂ ȘI CULTURALĂ (de ex., a construit la Mănăstirea Cernica Biserica cu hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, la Schitul Frăsinei a construit o biserică nouă și chilii noi, iar la Râmnic a ridicat Catedrala, a redeschis Seminarul Teologic și a înființat din mijloace proprii Tipografia), EL ERA VESTIT PENTRU VIAȚA SA DE MILOSTENIE ȘI SFINȚENIE. Observăm că, în anul 1817, vrând să țină post negru pe toată perioada Postului Paștilor, a reușit până în ziua de joi din săptămâna a 5-a, când a mâncat o jumătate de prescură. Deși a vrut să continue cu postul negru, ca să ajungă la 40 de zile, asemenea Domnului nostru Iisus Hristos, totuși n-a mai reușit, căci s-a îmbolnăvit grav, de o cumplită durere de cap și de slăbirea firii, încât n-a mai știut nimic de sine până în Duminica Tomei. A rămas cu o durere de cap tot restul vieții. OBSERVĂM CĂ DOMNITORUL ALEXANDRU IOAN CUZA A REFUZAT SĂ SEMNEZE DECRETUL DE SUSPENDARE A EPISCOPULUI CALINIC, DECRET PROPUS DE MINISTRUL DE CULTE SCARLAT CREȚULESCU, DIN CAUZA UNEI TULBURĂRI APĂRUTE LA SEMINAR. Scarlat, intrând în audienţă la domnitor, i-a spus: "Măria Ta, să iscăliţi decretul de suspendare a episcopului de Râmnic şi darea lui în judecată, iar dacă nu, să-mi primiţi demisia." Cuza i-a răspuns: "Demisia dumitale pot să o primesc, dar decretul contra episcopului de Râmnic niciodată nu-l voi semna." Apoi, cu voce înaltă a strigat: "Măi, Scarlat, acela, episcopul Râmnicului, Calinic, este adevăratul şi sfântul călugăr al lui Dumnezeu şi ca el altul nu mai este în toată lumea." CALINIC A FOST PROCLAMAT SFÂNT DE CĂTRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎN ANUL 1955. SĂ OBSERVĂM CE SCRIA MARELE ISTORIC NICOLAE IORGA DESPRE CALINIC ÎN 1932: "Trăind în sfințenia muncii și a înfrânării, era socotit ca sfânt de credincioșii din eparhie și părerile de rău ale tuturora se îndreptară mult timp către mormântul lui, ... el încheie cu vrednicie șirul curaților călugări fără arginți, al ctitorilor de cărți și de clădiri de închinare, al sufletelor de arhierei cari o clipă nu și-au închipuit că fapta sau gândul lor scapă de sub ochiul privighetor al lui Dumnezeu." DUMNEZEU NE ÎNDEAMNĂ LA SFINȚENIE, ASTFEL: “FIȚI SFINȚI, CĂCI EU SUNT SFÂNT!” (1 Petru 1, 16)

Pr. prof. Ion Ciungu

 

 


 

Mai multe aspecte referitoare la Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica putem afla din articolele următoare:

 

Calinic de la Cernica, https://ro.orthodoxwiki.org/Calinic_de_la_Cernica

 

Sfântul Calinic de la Cernica, https://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Calinic_de_la_Cernica

 

Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica avea darul înainte-vederii, https://doxologia.ro/pateric/sfantul-ierarh-calinic-de-la-cernica-avea-darul-inainte-vederii

 

Viața Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, https://doxologia.ro/viata-sfant/viata-sfantului-ierarh-calinic-de-la-cernica

 

.......................................................................................................................

Aici am terminat de amintit despre Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica.

S-ar putea întâmpla să dorim să (re)vedem următorul articol:

 

Preferinţa lui Brâncoveanu (la nivel istorico-politic şi metaistoric, văzută după 300 de ani, în anul 2014)

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Azi, în SÂMBĂTA MOȘILOR DE IARNĂ, înainte de DUMINICA ÎNFRICOȘĂTOAREI JUDECĂȚI, ne-am asociat/ne asociem la RUGĂCIUNILE DE POMENIRE GENERALĂ A MORȚILOR, A TUTUROR PERSOANELOR PLECATE ÎN LUMEA DE DINCOLO, potrivit Calendarului Creștin Ortodox și Calendarului Creștin Greco-Catolic. ASTFEL, se cuvine să cerem de la Dumnezeu IERTARE PENTRU PERSOANELE PLECATE ÎN LUMEA DE DINCOLO și, de asemenea, IERTARE PENTRU NOI, persoanele din lumea aceasta: DOAMNE DUMNEZEULE, TATĂ CERESC ATOTSFÂNT ȘI ATOTPUTERNIC, TE RUGĂM FRUMOS PRIN DUHUL SFÂNT, ÎN NUMELE DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS, IARTĂ-LE (IARTĂ-NE) PĂCATELE ȘI AI MILĂ DE LUMEA TA! AMIN! ÎȚI MULȚUMIM FRUMOS! ... Ne rugăm pentru morți din cel puțin trei motive: 1) Iubirea Domnului nostru Iisus Hristos este mai tare decât moartea. Sfântul Apostol Pavel ne spune că tocmai cu acest scop Mântuitorul a murit și a înviat: ca să aibă stăpânire atât peste vii cât și peste morți (Romani 14, 9). ... 2) Cei pe care noi îi considerăm morți continuă să fie vii, după cum ne asigură Mântuitorul (Luca 20, 37-38). ... 3) Iubirea noastră creștinească continuă și dincolo de moarte, căci iubirea creștinească este cea mai puternică virtute, care nu dispare niciodată (1 Corinteni 13). LA RUGĂCIUNILE DE POMENIRE A MORȚILOR ADUCEM ANUMITE SIMBOLURI ALE PREZENȚEI LUI IISUS. De exemplu, aducem LUMÂNĂRI (CANDELE) APRINSE, care ne amintesc următoarele cuvinte ale Domnului nostru Iisus Hristos: “EU SUNT LUMINA LUMII.” Aducem BOBUL DE GRÂU (sub formă de colivă și pâine), care ne amintește de MOARTEA ȘI ÎNVIEREA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS, după cum El Însuși a spus când a prevestit Moartea și Învierea Sa prin următoarele cuvinte: “ADEVĂRAT, ADEVĂRAT ZIC VOUĂ CĂ DACĂ GRĂUNTELE DE GRÂU, CÂND CADE ÎN PĂMÂNT, NU VA MURI, RĂMÂNE SINGUR; IAR DACĂ VA MURI, ADUCE MULTĂ ROADĂ.” Aducem VIN, amintindu-ne că la Cina cea de Taină Iisus, luând paharul cu vin, a spus: “ACESTA ESTE SÂNGELE MEU, SÂNGELE LEGĂMÂNTULUI CELUI NOU, CARE SE VARSĂ PENTRU MULȚI SPRE IERTAREA PĂCATELOR.” ... Să ne amintim poezia lui Nichifor Crainic: UNDE SUNT CEI CARE NU MAI SUNT? Să o ascultăm interpretată de Tudor Gheorghe: https://www.facebook.com/ion.ciungu.79/videos/1185665466135870 ... Despre tăria pe care ne-o dă credința noastră creștină în viața de apoi, adică în viața de după moarte, a scris poetul George Coșbuc, căruia i-a murit singurul copil, Alexandru, la vârsta de (aproape) 20 de ani: "Dar știu un lucru mai presus/ De toate câte ți le-am spus:/ Credința-n zilele de-apoi/ E singura tărie-n noi,/ Că multe-s tari cum credem noi/ Și mâine nu-s!" (George Coșbuc, Moartea lui Fulger).

Pr. prof. Ion Ciungu   Iisus, prevestind Moartea Sa și Învierea Sa, precum și rezultatul Morții și Învierii Sale, a zis astfel:  “Adevăr...