marți, 14 martie 2023

MARȚI, ÎN A TREIA SĂPTĂMÂNĂ A SFÂNTULUI POST AL PAȘTILOR (Haideți să luăm îndemnuri spre Post, Rugăciune și Milostenie și chiar să zicem și noi măcar câteva rugăciuni scurte, programate pentru ziua de azi, din cartea de cult numită TRIOD!) POTRIVIT CALENDARULUI CREȘTIN ORTODOX ȘI CALENDARULUI CREȘTIN GRECO-CATOLIC, NE AFLĂM ÎNTRE “DUMINICA SFÂNTULUI GRIGORIE PALAMA” ȘI “DUMINICA SFINTEI CRUCI”. “DUMINICA SFÂNTULUI GRIGORIE PALAMA” NE AMINTEȘTE DE LUMINA DUMNEZEIASCĂ IMATERIALĂ ȘI NECREATĂ, PE CARE AU VĂZUT-O TREI APOSTOLI LA SCHIMBAREA LA FAȚĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ȘI, DE ASEMENEA, A VĂZUT-O PROFETUL MOISE ÎN RUGUL APRINS CARE ARDEA ȘI NU SE MISTUIA. ACEASTĂ LUMINĂ ESTE EXPRESIA HARULUI DIVIN, A ENERGIILOR DIVINE NECREATE. SCOPUL OMULUI ESTE CA PRIN HARUL DIVIN SĂ SE ÎNDUMNEZEIASCĂ. SUBLIMĂ VOCAȚIE AVEM! SE CUVINE SĂ DEVENIM CONȘTIENȚI DE EA ȘI SĂ LUCRĂM ÎN ACEASTĂ PERSPECTIVĂ! ... “DUMINICA SFINTEI CRUCI” NE AMINTEȘTE CĂ SPRE ÎNVIERE, SPRE ÎNDUMNEZEIRE, TREBUIE SĂ-L URMĂM PE MÂNTUITORUL LUMII, DUCÂNDU-NE, FIECARE, CU RĂBDARE CRUCEA VIEȚII.

Pr. prof. Ion Ciungu

 

“Cu postul și cu rugăciunea să ne curățim și cu grija de săraci lui Dumnezeu să slujim! Să suspinăm, să plângem cu căldură, până avem vreme de întoarcere, ca să ne izbăvim de plângerea cea veșnică ce va fi în văpaia gheenei; dând slăvire lui Hristos Celui Ce a rânduit pocăință tuturor oamenilor, care se întorc cu dreptatea gândului!” (marți dimineața, la utrenie)


“Întinzându-Ți dumnezeieștile Tale mâini cu care L-ai purtat pe Făcătorul Întrupat pentru bunătatea Lui, Fecioară Preasfântă, roagă-L să ne izbăvească de supărări și de patimi și de primejdii, pe noi care cu dragoste Te lăudăm și strigăm Ție: slavă Celui Ce S-a sălășluit întru Tine, slavă Celui Ce a ieșit din Tine, slavă Celui Ce ne-a slobozit pe noi prin nașterea Ta!” (marți dimineața, la utrenie)

 

“Mare ești Doamne și minunate sunt lucrurile Tale! Că ai arătat oarecând nemâncat de lei în groapă pe Daniel, cel îngrădit cu postul!” (marți dimineața, la utrenie)

 

“Plâng și mă tânguiesc, gândind la ceasul întru care voi sta înaintea scaunului celui înfricoșător, ca să dau răspunsuri de multe răutățile mele, pe care prin neștiință și prin știință le-am făcut!” (marți dimineața, la utrenie)

 

“Moise aflând postul curățitor, L-a cunoscut pe Dumnezeu, pe Cel Singur Curat. Suflete al meu, curățește-te și tu cu Postul, ca să te apropii de Dumnezeu, iubitorul de oameni!” (marți dimineața, la utrenie)

 

“În noianurile păcatului, întru adâncul deznădăjduirii, în furtuna gândurilor și în viforul patimilor căzând, strig: Adâncule al milei, ajută-mi, și cu milostivirea Ta dă-mi ploaie de iertare a păcatelor!” (marți dimineața, la utrenie)

 

“Ca vameșul suspin, ca păcătoasa lăcrimez, ca tâlharul strig: pomenește-mă, Îndurate! Ca orbul glăsuiesc: Fiul lui Dumnezeu, deschide-mi ochii sufletului, cei orbiți cu răutatea vicleanului înșelător!” (marți dimineața, la utrenie)

 

“Greșit-am, mărturisescu-mă Ție, Doamne, eu risipitorul; nu îndrăznesc să privesc la Cer; că de acolo căzând, m-am nenorocit. Greșit-am la Cer și înaintea Ta și nu sunt vrednic să mă chem fiu al Tău; însumi eu mă vădesc, nu este nevoie de pârâși, nici de martori. Desfrâul a izbândit asupra mea; viețuirea cea rea mă înfierează; goliciunea mea stă de față și mă rușinează; și spre rușinea mea stau zdrențele cu care sunt îmbrăcat. Milostive Părinte și Fiule Unule Născut și Duhule Sfinte, primește-mă pe mine cel ce mă pocăiesc și mă miluiește!” (marți dimineața, la utrenie)

 

“Mântuirea noastră ești, Doamne, și Apărător în ziua necazului; miluiește-ne pe noi după mare mila Ta, Iubitorule de oameni!” (marți, la ceasul al șaselea)

 

“Rănitu-m-am, Doamne, cu sabia plăcerii, și rău cu totul m-am omorât; tămăduiește, înviază sufletul meu cel smerit, Stăpâne, Cel Ce ai fost rănit cu sulița și pe cei răniți cu săgeata vrăjmașului ca un Mântuitor i-ai vindecat, și mă fă părtaș al Cinstitelor Tale Patimi!” (marți seara, la vecernie)

 

“Când Te-a înălțat pe lemn poporul cel fără de lege, Mântuitorule, pe Tine, Viața tuturor, atunci Maica Ta Cea Cinstită și Preacurată, stând de față, s-a tânguit plângând: Fiul Meu Prea Dulce, Lumina Ochilor Mei, vai Mie! Cum ai suferit a fi pironit pe lemn, în mijlocul făcătorilor de rele, Ce Ce ai spânzurat pământul pe ape?” (marți seara, la vecernie)

 

https://www.cbrom.de/images/pdf/1986_cartea_triodului.pdf

 

................................................................................................................

Aici am terminat de amintit textele sfinte respective.

S-ar putea întâmpla să dorim să (re)vedem următorul articol:

LUNI, ÎN A TREIA SĂPTĂMÂNĂ A SFÂNTULUI POST AL PAȘTILOR (Haideți să zicem și noi măcar câteva rugăciuni scurte, programate pentru ziua de azi, din cartea de cult numită TRIOD!) POTRIVIT CALENDARULUI CREȘTIN ORTODOX ȘI CALENDARULUI CREȘTIN GRECO-CATOLIC, NE AFLĂM ÎNTRE “DUMINICA SFÂNTULUI GRIGORIE PALAMA” ȘI “DUMINICA SFINTEI CRUCI”. “DUMINICA SFÂNTULUI GRIGORIE PALAMA” NE AMINTEȘTE DE LUMINA DUMNEZEIASCĂ IMATERIALĂ ȘI NECREATĂ, PE CARE AU VĂZUT-O TREI APOSTOLI LA SCHIMBAREA LA FAȚĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ȘI, DE ASEMENEA, A VĂZUT-O PROFETUL MOISE ÎN RUGUL APRINS CARE ARDEA ȘI NU SE MISTUIA. ACEASTĂ LUMINĂ ESTE EXPRESIA HARULUI DIVIN, A ENERGIILOR DIVINE NECREATE. SCOPUL OMULUI ESTE CA PRIN HARUL DIVIN SĂ SE ÎNDUMNEZEIASCĂ. SUBLIMĂ VOCAȚIE AVEM! SE CUVINE SĂ DEVENIM CONȘTIENȚI DE EA ȘI SĂ LUCRĂM ÎN ACEASTĂ PERSPECTIVĂ! ... “DUMINICA SFINTEI CRUCI” NE AMINTEȘTE CĂ SPRE ÎNVIERE, SPRE ÎNDUMNEZEIRE, TREBUIE SĂ-L URMĂM PE MÂNTUITORUL LUMII, DUCÂNDU-NE, FIECARE, CU RĂBDARE CRUCEA VIEȚII.

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Azi, în SÂMBĂTA MOȘILOR DE IARNĂ, înainte de DUMINICA ÎNFRICOȘĂTOAREI JUDECĂȚI, ne-am asociat/ne asociem la RUGĂCIUNILE DE POMENIRE GENERALĂ A MORȚILOR, A TUTUROR PERSOANELOR PLECATE ÎN LUMEA DE DINCOLO, potrivit Calendarului Creștin Ortodox și Calendarului Creștin Greco-Catolic. ASTFEL, se cuvine să cerem de la Dumnezeu IERTARE PENTRU PERSOANELE PLECATE ÎN LUMEA DE DINCOLO și, de asemenea, IERTARE PENTRU NOI, persoanele din lumea aceasta: DOAMNE DUMNEZEULE, TATĂ CERESC ATOTSFÂNT ȘI ATOTPUTERNIC, TE RUGĂM FRUMOS PRIN DUHUL SFÂNT, ÎN NUMELE DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS, IARTĂ-LE (IARTĂ-NE) PĂCATELE ȘI AI MILĂ DE LUMEA TA! AMIN! ÎȚI MULȚUMIM FRUMOS! ... Ne rugăm pentru morți din cel puțin trei motive: 1) Iubirea Domnului nostru Iisus Hristos este mai tare decât moartea. Sfântul Apostol Pavel ne spune că tocmai cu acest scop Mântuitorul a murit și a înviat: ca să aibă stăpânire atât peste vii cât și peste morți (Romani 14, 9). ... 2) Cei pe care noi îi considerăm morți continuă să fie vii, după cum ne asigură Mântuitorul (Luca 20, 37-38). ... 3) Iubirea noastră creștinească continuă și dincolo de moarte, căci iubirea creștinească este cea mai puternică virtute, care nu dispare niciodată (1 Corinteni 13). LA RUGĂCIUNILE DE POMENIRE A MORȚILOR ADUCEM ANUMITE SIMBOLURI ALE PREZENȚEI LUI IISUS. De exemplu, aducem LUMÂNĂRI (CANDELE) APRINSE, care ne amintesc următoarele cuvinte ale Domnului nostru Iisus Hristos: “EU SUNT LUMINA LUMII.” Aducem BOBUL DE GRÂU (sub formă de colivă și pâine), care ne amintește de MOARTEA ȘI ÎNVIEREA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS, după cum El Însuși a spus când a prevestit Moartea și Învierea Sa prin următoarele cuvinte: “ADEVĂRAT, ADEVĂRAT ZIC VOUĂ CĂ DACĂ GRĂUNTELE DE GRÂU, CÂND CADE ÎN PĂMÂNT, NU VA MURI, RĂMÂNE SINGUR; IAR DACĂ VA MURI, ADUCE MULTĂ ROADĂ.” Aducem VIN, amintindu-ne că la Cina cea de Taină Iisus, luând paharul cu vin, a spus: “ACESTA ESTE SÂNGELE MEU, SÂNGELE LEGĂMÂNTULUI CELUI NOU, CARE SE VARSĂ PENTRU MULȚI SPRE IERTAREA PĂCATELOR.” ... Să ne amintim poezia lui Nichifor Crainic: UNDE SUNT CEI CARE NU MAI SUNT? Să o ascultăm interpretată de Tudor Gheorghe: https://www.facebook.com/ion.ciungu.79/videos/1185665466135870 ... Despre tăria pe care ne-o dă credința noastră creștină în viața de apoi, adică în viața de după moarte, a scris poetul George Coșbuc, căruia i-a murit singurul copil, Alexandru, la vârsta de (aproape) 20 de ani: "Dar știu un lucru mai presus/ De toate câte ți le-am spus:/ Credința-n zilele de-apoi/ E singura tărie-n noi,/ Că multe-s tari cum credem noi/ Și mâine nu-s!" (George Coșbuc, Moartea lui Fulger).

Pr. prof. Ion Ciungu   Iisus, prevestind Moartea Sa și Învierea Sa, precum și rezultatul Morții și Învierii Sale, a zis astfel:  “Adevăr...