Despre minunea ÎNMULȚIRII CELOR 5 PÂINI ȘI 2 PEȘTI, făcută de FIUL LUI DUMNEZEU, DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS, are o poezie Nichifor Crainic, care a fost rău chinuit de foame în anii de pușcărie (1947 – 1962). Se spune despre el că pentru a câștiga o porție de mâncare negocia riscant despre existența lui Dumnezeu cu caraliul. Ilie Tudor, coleg de închisoare cu Crainic, a povestit astfel: „Eram în curtea închisorii, să ne pună mâncare. Un caraliu, care-l recunoaşte, zice: «O, tovarăşu’ Crainic! Dacă scrii pe o hârtie că nu există Dumnezeu, îţi umplu gamela!». Crainic: «Dă-mi hârtie şi creion!». «Nu te umili», mă rugam de el. «Mi-e foame, Tudore!» Şi a scris pe hârtie aşa: «Nu, cred în Dumnezeu!». Nu ştiau ăia ce e virgula! Era mâncău săracul…”. ... Observăm că, prin felul cum a pus virgula, rezultă că Nichifor a scris cuvântul "Nu" pentru a-și exprima dezacordul cu privire la ce a cerut caraliul, apoi a mărturisit că el crede în Dumnezeu. ... AM GĂSIT pe internet DOUĂ POEZII atribuite lui Nichifor Crainic referitoare la foamea lui și la conștiința lui în raport cu Dumnezeu: FLĂMÂND și CÂNTECUL FOAMEI.

Pr. prof. Ion Ciungu

 

 

FLĂMÂND

Doamne, nu mai pot fi

Ca şi cei sătui de-atâtea poame,

Căci într-un pustiu de foame

Mi se rătăciră paşii...

 

Nu mă osândi, Stăpâne,

Pentru poftele-mi deşarte,

Că de suflet mă desparte

Trupul, care cere pâine.

 

Cum aş zdrobi cu silă

Glasul cărnii care ţipă,

Însă, Doamne, n-am aripă,

Plămădit sunt din argilă.

 

Of, cum a distrus în mine

Flămânzenia nebună

Tot ce sufletul adună

Să se apropie de Tine...

 

Doamne, nu mai pot fi

Ca şi cei sătui de grâu, de poame

Căci într-un pustiu de foame

Mi se rătăciră paşii…

 

CÂNTECUL FOAMEI

 

De voi fi fost cândva ciorchine,

Sunt azi o boabă stoarsă-n teasc.

În flămânzenia din mine

Turnați o zeamă și renasc.

 

Îmi pipăi trupul cum se stinge,

Un borș cu știr l-ar încălzi,

Un fir de iarbă de-aș atinge

Fulgerător aș înverzi.

 

Lăsați-mi brațul de fantomă

Să rupă de pe crengi un măr,

Mușcând, m-ar umple de aromă

Și-aș mai trăi în adevăr.

 

În țara turmelor și-a pâinii

Visez o mână de ciuperci…

Lăsați-mă în rând cu câinii

La raiul unui blid de terci.

 

O, Milostivule, Tu Care

Cu doi ciortani și cinci colaci

Făcuși un munte de mâncare

Și saturi și pe cei săraci,

 

Repetă, Bunule, minunea

Și-ndestulează mii de guri,

Iar mie-ascultă-mi rugăciunea:

Dă-mi coșul cu firmituri.

 

(poezii găsite pe pagina: MEMORIAL AL POEZIEI DIN TEMNIȚELE COMUNISTE - SCARĂ CĂTRE CER, Blog al parohiei ortodoxe Române "Toți Sfinții" din Grenoble,

http://toussaintsgrenoble.blogspot.com/2017/06/memorial-al-poeziei-din-temnitele.html

...

„Nu, cred în Dumnezeu!”…, https://altarulcredintei.md/nu-cred-in-dumnezeu/

 

 Academicianul Ioan NICHIFOR-CRAINIC, Viaţa, activitatea, descoperirea misticii şi invazia Teologiei Ortodoxe în cultura română, http://www.marturisitorii.ro/2014/12/22/125-de-ani-de-la-nasterea-teologului-martir-nichifor-crainic-marturii-documente-si-fotografii-inedite-din-dosarele-cnsas-si-anic-scoase-la-lumina-de-cercetatorul-florin-dutu/

https://www.fericiticeiprigoniti.net/nichifor-crainic

...........................................................................................................

Aici se încheie acest articol.

S-ar putea întâmpla să dorim să (re)vedem următorul articol:

Să observăm că MILA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS față de persoanele care ÎL caută se arată prin faptele LUI minunate: VINDECAREA BOLNAVILOR ȘI ÎNMULȚIREA PÂINILOR ȘI A PEȘTILOR. AU MÂNCAT ȘI S-AU SĂTURAT APROXIMATIV 5.000 DE BĂRBAȚI, PLUS FEMEILE ȘI COPIII. (Suntem în Duminica a 8-a după Rusalii. Haideți să ne amintim, sau să aflăm acum, textul evanghelic despre înmulțirea celor 5 pâini și a celor 2 pești! Haideți să Îi mulțumim și noi lui Dumnezeu pentru sănătatea, pentru hrana și pentru viața pe care le avem de la El! Îți mulțumim frumos, prin Duhul Sfânt, Doamne Iisuse Hristoase, Fiule al lui Dumnezeu, pentru tot ce ne dai, spre slava Tatălui nostru Sfânt din Ceruri, în fiecare moment, în vecii vecilor! Amin!)