luni, 20 februarie 2023

LUNI, ÎN SĂPTĂMÂNA LĂSATULUI SEC DE BRÂNZĂ (numită de unii SĂPTĂMÂNA ÎNFRICOȘĂTOAREI JUDECĂȚI) Ne aflăm în perioada dintre Duminica Înfricoșătoarei Judecăți și Duminica Izgonirii lui Adam din Rai

 Pr. prof. Ion Ciungu


“Deschisu-s-au porțile dumnezeieștii pocăințe, să ne apropiem cu grabă curățindu-ne de mâncări și de pofte, ca niște ascultători ai lui Hristos, Cel Ce a chemat lumea întru Împărăția Cerească. Zeciuiala a tot anul aducând Împăratului tuturor, ca și Învierea Lui cu dragoste, să o vedem.” (cântare de la slujba de dimineață, adică de la Utrenie, din ziua de Luni, În Săptămâna Lăsatului Sec De Brânză) https://www.cbrom.de/images/pdf/1986_cartea_triodului.pdf



"După Mathéos Vlástaris, Postul Paştilor înseamnă ,,zeciuiala” vremii, adică alegerea unei perioade ce reprezintă o zecime din totalitatea zilelor de peste an ca fiind afierosite postului şi aduse jertfă Domnului. Calculul acestei zeciuieli se poate face în felul următor. Anul are 365 de zile iar Postul Paştilor are şapte săptămâni. Din aceste şapte săptămâni se scad zilele de sâmbătă şi duminică, atunci când se dă dezlegare la vin şi untdelemn. Astfel, vedem că mai rămân 35 de zile de post deplin. Adăugând la acestea şi Sâmbăta Patimilor, ajungem la numărul de 36 de zile, adică o zecime, 10% din 360. Socotind alături de acestea şi noaptea Sâmbetei Patimilor, până în dimineaţa luminatei zi a Învierii, se adaugă încă o jumătate de zi care corespunde celorlalte 5 zile ale anului rămase, astfel încât să se completeze numărul de 365 de zile. Astfel, se săvârşeşte deplin zeciuiala vremii." (Filótheos Petrákos, Postul în tradiţia canonică a Bisericii, https://www.pemptousia.ro/2014/03/postul-in-traditia-canonica-a-bisericii/)

...

https://www.noutati-ortodoxe.ro/calendar-ortodox/#luna2

https://www.biserici.org/index.php?menu=CDA7&year=2022&month=02

https://www.catholica.ro/ziua-liturgica/#bizantin

...

https://www.oca.org/readings/daily/2023/02/19

http://servicesliturgiques.free.fr/doc/calendriers/jour_un.php

https://www.goarch.org/chapel/calendar

https://www.holytrinityorthodox.com/calendar/rss/readings.htm?fbclid=IwAR1zNMc_BjodVNoGBKXBUrDzlHm8-GWKbDsoA_ugRCCvH4Z_aBgF_9L9tZ0  

http://www.orthodoxer-kalender.de/

...

.................................................................................................................

Aici am terminat de anunțat textele sfinte respective.

S-ar putea întâmpla să dorim să (re)vedem următorul articol:

MAI ESTE O SĂPTĂMÂNĂ PÂNĂ CÂND ÎNCEPE POSTUL PAȘTILOR. DUMINICA DE AZI ESTE NUMITĂ ÎN CALENDAR “DUMINICA ÎNFICOȘĂTOAREI JUDECĂȚI”, NUMIRE PRIMITĂ DUPĂ TEXTUL EVANGHELIC CARE SE CITEȘTE AZI LA SFÂNTA LITURGHIE, TEXT CARE NE PREZINTĂ JUDECATA UNIVERSALĂ, CARE VA AVEA LOC LA SFÂRȘITUL LUMII, CÂND VA VENI DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS CA JUDECĂTOR. EL NE VA JUDECA ÎN RAPORT CU FAPTELE MILEI CREȘTINE FAȚĂ DE CEI LIPSIȚI DE MÂNCARE, APĂ, CASĂ, ÎMBRĂCĂMINTE, SĂNĂTATE ȘI LIBERTATE. (Haideți să ne amintim, sau să aflăm acum, textul despre Judecata Universală! Haideți să ne analizăm gândurile, vorbele, sentimentele, dorințele, faptele și conștiința, în raport cu faptele milei creștine, pentru a ne cunoaște mai bine și a ne îmbunătăți în raport cu Dumnezeu și cu semenii!) TEXTUL EVANGHELIC DE LA SFÂNTA LITURGHIE DE AZI ÎNCEPE ASTFEL: “CÂND VA VENI FIUL OMULUI ÎNTRU SLAVA SA, ȘI TOȚI SFINȚII ÎNGERI CU EL, ATUNCI EL VA ȘEDEA PE TRONUL SLAVEI SALE. ȘI SE VOR ADUNA ÎN FAȚA LUI TOATE NEAMURILE (NAȚIUNILE) ȘI-I VA DESPĂRȚI PE UNII DE ALȚII PRECUM DESPARTE PĂSTORUL OILE DE CAPRE.” [Duminica de azi se mai numește și Duminica Lăsatului Sec De Carne (în engleză Sunday of the Last Judgment (Meatfare Sunday; Meat-fare means "farewell to meat." ); în franceză Dimanche du Jugement dernier (du carnaval ou du dernier jour de viande); în germană Sonntag der Fleischentsagung, vom Jüngsten Gericht.]



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Azi, în SÂMBĂTA MOȘILOR DE IARNĂ, înainte de DUMINICA ÎNFRICOȘĂTOAREI JUDECĂȚI, ne-am asociat/ne asociem la RUGĂCIUNILE DE POMENIRE GENERALĂ A MORȚILOR, A TUTUROR PERSOANELOR PLECATE ÎN LUMEA DE DINCOLO, potrivit Calendarului Creștin Ortodox și Calendarului Creștin Greco-Catolic. ASTFEL, se cuvine să cerem de la Dumnezeu IERTARE PENTRU PERSOANELE PLECATE ÎN LUMEA DE DINCOLO și, de asemenea, IERTARE PENTRU NOI, persoanele din lumea aceasta: DOAMNE DUMNEZEULE, TATĂ CERESC ATOTSFÂNT ȘI ATOTPUTERNIC, TE RUGĂM FRUMOS PRIN DUHUL SFÂNT, ÎN NUMELE DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS, IARTĂ-LE (IARTĂ-NE) PĂCATELE ȘI AI MILĂ DE LUMEA TA! AMIN! ÎȚI MULȚUMIM FRUMOS! ... Ne rugăm pentru morți din cel puțin trei motive: 1) Iubirea Domnului nostru Iisus Hristos este mai tare decât moartea. Sfântul Apostol Pavel ne spune că tocmai cu acest scop Mântuitorul a murit și a înviat: ca să aibă stăpânire atât peste vii cât și peste morți (Romani 14, 9). ... 2) Cei pe care noi îi considerăm morți continuă să fie vii, după cum ne asigură Mântuitorul (Luca 20, 37-38). ... 3) Iubirea noastră creștinească continuă și dincolo de moarte, căci iubirea creștinească este cea mai puternică virtute, care nu dispare niciodată (1 Corinteni 13). LA RUGĂCIUNILE DE POMENIRE A MORȚILOR ADUCEM ANUMITE SIMBOLURI ALE PREZENȚEI LUI IISUS. De exemplu, aducem LUMÂNĂRI (CANDELE) APRINSE, care ne amintesc următoarele cuvinte ale Domnului nostru Iisus Hristos: “EU SUNT LUMINA LUMII.” Aducem BOBUL DE GRÂU (sub formă de colivă și pâine), care ne amintește de MOARTEA ȘI ÎNVIEREA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS, după cum El Însuși a spus când a prevestit Moartea și Învierea Sa prin următoarele cuvinte: “ADEVĂRAT, ADEVĂRAT ZIC VOUĂ CĂ DACĂ GRĂUNTELE DE GRÂU, CÂND CADE ÎN PĂMÂNT, NU VA MURI, RĂMÂNE SINGUR; IAR DACĂ VA MURI, ADUCE MULTĂ ROADĂ.” Aducem VIN, amintindu-ne că la Cina cea de Taină Iisus, luând paharul cu vin, a spus: “ACESTA ESTE SÂNGELE MEU, SÂNGELE LEGĂMÂNTULUI CELUI NOU, CARE SE VARSĂ PENTRU MULȚI SPRE IERTAREA PĂCATELOR.” ... Să ne amintim poezia lui Nichifor Crainic: UNDE SUNT CEI CARE NU MAI SUNT? Să o ascultăm interpretată de Tudor Gheorghe: https://www.facebook.com/ion.ciungu.79/videos/1185665466135870 ... Despre tăria pe care ne-o dă credința noastră creștină în viața de apoi, adică în viața de după moarte, a scris poetul George Coșbuc, căruia i-a murit singurul copil, Alexandru, la vârsta de (aproape) 20 de ani: "Dar știu un lucru mai presus/ De toate câte ți le-am spus:/ Credința-n zilele de-apoi/ E singura tărie-n noi,/ Că multe-s tari cum credem noi/ Și mâine nu-s!" (George Coșbuc, Moartea lui Fulger).

Pr. prof. Ion Ciungu   Iisus, prevestind Moartea Sa și Învierea Sa, precum și rezultatul Morții și Învierii Sale, a zis astfel:  “Adevăr...