Pr.
prof. Ion Ciungu
Valoarea
Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul este evidențiată de cuvintele Mântuitorului
lumii, Domnul nostru Iisus Hristos, astfel: “Adevăr vă grăiesc: Între cei
născuți din femei nu s'a ridicat unul mai mare decât Ioan Botezatorul; totuși,
cel mai mic întru împaratia cerurilor este mai mare decât el.” 3 (Sfânta
Evanghelie după Matei, capitolul 11, versetul 11) https://www.crestinortodox.ro/biblia/Evanghelia-Matei/Trimisii-lui-Ioan-Botezatorul-Marturia-lui-Iisus-despre-Ioan-Cetatile-nepocaite-Lauda-Tatalui-Chemarea-catre-cei-impovarati/
Decapitarea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul a avut loc din ordinul regelui Irod
Antipas, la cererea răzbunătoare a fiicei lui vitrege, Salomeea, și a mamei ei,
Irodiada. Istoricul evreu necreștin Iosif Flavius (născut în anul 37 d. Hr.;
decedat în jurul anului 100 d. Hr.) a scris în Antichitățile iudaice că
decapitarea lui Ioan Botezătorul a avut loc la fortăreața Machaerus,
unde era închis Ioan. Observăm că Iosif Flavius scrie că fiica Irodiadei se
numea Salomeea. (Pe lângă Biblie, operele lui Iosif Flavius, Războiul
iudaic și Antichitățile iudaice sunt
principalele surse referitoare la Palestina antică.) Potrivit Tradiției
Bisericești, corpul Sfântului Ioan Botezătorul a fost îngropat de către
ucenicii lui în localitatea Sebastia (actualmente în
Palestina, la aprox. 12 km de orașul Nablus; Nablus este la la aprox 49 km nord
de Ierusalim). Dar Irodiada a luat capul Sfântului Ioan și l-a îngropat într-o
grămadă de bălegar. Însă Sfânta Ioana, soția administratorului lui Irod, în
secret a luat capul Sfântului Ioan și l-a înmormântat în Muntele Măslinilor,
unde a rămas ascuns timp de secole. Prima și A Doua Aflare a
Capului Sfântului Ioan Botezătorul sunt comemorate pe 24
februarie. A Treia Aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul este
comemorată pe 25 mai. 1) În secolul al IV – lea, călugărul Inocent a
aflat prima dată capul Sfântului Ioan în Muntele Măslinilor, unde săpa temelia
pentru o biserică și pentru o chilie, dar l-a îngropat tot acolo, pentru ca nu
cumva necredincioșii să-l profaneze. 2) Apoi, pe vremea împăratului roman
Constantin cel Mare, doi călugări au mers în pelerinaj la Ierusalim și în mod
minunat ajung să descopere capul Sfântului Ioan Botezătorul, dar nefiind
vrednici să-l păstreze, l-au dat unui olar, care l-a păstrat la casa lui, iar
olarul, înainte de moarte, l-a dat surorii sale. Apoi, capul ajunge în posesia
unui ieromonah arian Eustathius, care l-a înmormântat într-o peșteră lângă
Emesa (în Siria), unde apoi s-a construit o mănăstire. În anul 452 Sf. Ioan
Botezătorul s-a arătat arhimandritului Marcelus de la acea mănăstire,
spunându-i unde este capul său înmormântat. De acolo, capul a fost dus în
orașul Emesa, apoi mai târziu a fost transferat la Constantinopol. 3) Capul a
fost apoi transferat la Comana în Capadocia (actualmente în Turcia), din cauza
unor raiduri ale mahomedanilor (saracinilor), în jurul anului 820, și a fost
ascuns în pământ în perioada persecuției iconoclaste. Apoi, în perioada când a
fost restabilită venerarea icoanelor, în anul 850, în
timpul Patriarhului Ignatius și al Împăratului Mihail al III- lea,
capul a fost adus la Constantinopol și a fost pus într-o biserică de la curte,
în 25 mai. Actualmente multe biserici pretind că au fragmente din capul
Sfântului Ioan Botezătorul, pe primul loc situându-se Biserica San
Silvestro in Capite, din Roma. De asemenea, Schitul Românesc
Prodromul din Muntele Athos pretinde că are o bucățică din capul
Sfântului Ioan Botezătorul. Informațiile acestea le-am găsit adunate în
Enciclopedia liberă, Wikipedia, varianta engleză, la
articolul Beheading of John the Baptist: https://en.wikipedia.org/wiki/Beheading_of_John_the_Baptist
Despre faptul că Salomeea a murit după ce a căzut
în râul înghețat Sikaris (Sula) din Spania, iar gâtul i-a fost tăiat de o
bucată de gheață ascuțită, putem citi în Proloagele de la Ohrida,
scrise de Sfântul Nicolae Velimirovici (1920 – 1956). https://www.holyascensionofchrist.org/prologue/August/29.htm
...
https://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Botez%C4%83torul#Uciderea_lui_Ioan
...
Textul
care se citește la Sfânta Liturghie în ziua de 29 august, la sărbătoarea Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul,
este din Sfânta Evanghelie după Marcu, capitolul 6, versetele 14 – 30:
14.
|
Şi
a auzit regele Irod, căci numele lui Iisus se făcuse cunoscut, şi zicea că
Ioan Botezătorul s-a sculat din morţi şi de aceea se fac minuni prin el.
|
15.
|
Alţii
însă ziceau că este Ilie şi alţii că este prooroc, ca unul din prooroci.
|
16.
|
Iar
Irod, auzind zicea: Este Ioan căruia eu am pus să-i taie capul; el s-a sculat
din morţi.
|
17.
|
Căci
Irod, trimiţând, l-a prins pe Ioan şi l-a legat, în temniţă, din pricina
Irodiadei, femeia lui Filip, fratele său, pe care o luase de soţie.
|
18.
|
Căci
Ioan îi zicea lui Irod: Nu-ţi este îngăduit să ţii pe femeia fratelui tău.
|
19.
|
Iar
Irodiada îl ura şi voia să-l omoare, dar nu putea,
|
20.
|
Căci
Irod se temea de Ioan, ştiindu-l bărbat drept şi sfânt, şi-l ocrotea. Şi
ascultându-l, multe făcea şi cu drag îl asculta.
|
21.
|
Şi
fiind o zi cu bun prilej, când Irod, de ziua sa de naştere, a făcut ospăţ
dregătorilor lui şi căpeteniilor oştirii şi fruntaşilor din Galileea,
|
22.
|
Şi
fiica Irodiadei, intrând şi jucând, a plăcut lui Irod şi celor ce şedeau cu
el la masă. Iar regele a zis fetei: Cere de la mine orice vei voi şi îţi voi
da.
|
23.
|
Şi
s-a jurat ei: Orice vei cere de la mine îţi voi da, până la jumătate din
regatul meu.
|
24.
|
Şi
ea, ieşind, a zis mamei sale: Ce să cer? Iar Irodiada i-a zis: Capul lui
Ioan Botezătorul.
|
25.
|
Şi
intrând îndată, cu grabă, la rege, i-a cerut, zicând: Vreau să-mi dai îndată,
pe tipsie, capul lui Ioan Botezătorul.
|
26.
|
Şi
regele s-a mâhnit adânc, dar pentru jurământ şi pentru cei ce şedeau cu el la
masă, n-a voit s-o întristeze.
|
27.
|
Şi
îndată trimiţând regele un paznic, a poruncit a-i aduce capul.
|
28.
|
Şi
acela, mergând, i-a tăiat capul în temniţă, l-a adus pe tipsie şi l-a dat
fetei, iar fata l-a dat mamei sale.
|
29.
|
Şi
auzind, ucenicii lui au venit, au luat trupul lui Ioan şi l-au pus în
mormânt.
|
30.
|
Şi
s-au adunat apostolii la Iisus şi I-au spus Lui toate câte au făcut şi au
învăţat.
|
http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=53&cap=6
...
https://www.oca.org/readings/daily/2022/08/29
http://servicesliturgiques.free.fr/doc/calendriers/jour_un.php
https://www.stathanasius.org/resources/bible-study-downloads/2022/
...
http://acvila30.ro/randuiala-lecturilor-biblice-la-slujbele-zilnice-ale-bisericii-ortodoxe/
https://www.noutati-ortodoxe.ro/calendar-ortodox/#luna8
https://www.biserici.org/index.php?menu=CDA7&year=2022&month=08
https://www.catholica.ro/ziua-liturgica/#bizantin
……………………………………………………………………………………
Aici
am terminat de amintit textele sfinte respective.
S-ar
putea întâmpla să dorim să (re)vedem următoarele articole:
AVEM DATORII MORALE FAȚĂ DE DUMNEZEU,
FAȚĂ DE APROAPELE ȘI FAȚĂ DE NOI ÎNȘINE. CONȘTIINȚA NOASTRĂ MORALĂ, DACĂ ESTE
TREAZĂ, ADEVĂRATĂ ȘI DREAPTĂ, NE SPUNE CĂ NU NE-AM ÎMPLINIT ÎNTOTDEAUNA ACESTE
DATORII CUM SE CUVINE. PRIMA DATORIE FAȚĂ DE DUMNEZEU ESTE SĂ-L CUNOAȘTEM, SĂ
ȘTIM CINE ESTE EL, APOI SĂ-I CUNOAȘTEM LEGILE MORALE, SĂ-L RESPECTĂM, SĂ ÎL
IUBIM, SĂ ÎL SLUJIM, SĂ ÎI MULȚUMIM ȘI SĂ-L SLĂVIM. PRECIS AVEM DATORII
NEÎMPLINITE, DATORII RESTANTE, ATÂT FAȚĂ DE DUMNEZEU, CÂT ȘI FAȚĂ DE APROAPELE
ȘI FAȚĂ DE NOI ÎNȘINE. [Haideți să ne amintim, sau să aflăm acum, cum putem
scăpa prin iertare de datoriile noastre morale restante, în așa fel încât
conștiința noastră morală să fie în relații bune atât cu Dumnezeu, cât și cu
aproapele și cu noi înșine! Azi în Duminica a 11-a după Rusalii, textul
evanghelic, stabilit pentru a fi citit la Sfânta Liturghie, ni-L aduce în fața
conștiinței pe Împăratul Milostiv, adică pe Dumnezeu, Care ne dă exemplu de
iertare. Dacă refuzăm să Îi urmăm exemplu, El ne cheamă la dreptate, iar
potrivit dreptății vom fi condamnați. Să fim și noi milostivi, să fim
iertători! Să nu fim ca acel datornic căruia Împăratul i-a iertat foarte mult
(10.000 de talanți), iar el n-a vrut apoi să îi ierte unui coleg foarte puțin
(100 de dinari!)]
CREDINȚA
ÎN DUMNEZEU, RUGĂCIUNEA ȘI POSTUL SUNT ABSOLUT NECESARE PENTRU ALUNGAREA
DUHURILOR NECURATE DIN OAMENI ȘI OBȚINEREA VINDECĂRII. (Haideți să ne amintim,
sau să aflăm acum, textul evanghelic care se citește la Sfânta Liturghie în
Duminica a 10-a după Rusalii, despre minunea vindecării fiului lunatic!)
AZI,
15 AUGUST, ESTE SĂRBĂTOARE: ADORMIREA MAICII DOMNULUI, PURUREA FECIOARA MARIA.
(Haideți să ne amintim, sau să aflăm acum, textul evanghelic care se citește la
Sfânta Liturghie în 15 august, dar și alte texte extrabiblice stabilite de
Biserică pentru această sărbătoare! Haideți să zicem și noi o rugăciune pentru
cele peste două milioane de persoane din România care poartă sfântul nume de
Maria, numele Maicii Domnului nostru Iisus Hristos! Să zicem și pentru
persoanele cu numele de Maria care au plecat în lumea de dincolo!) ÎN GENERAL,
POTRIVIT TRADIȚIEI SFINTE A BISERICII, SE CONSIDERĂ CĂ MAICA DOMNULUI A ADORMIT
(A MURIT) LA VÂRSTA DE 63 DE ANI, DIN DRAGOSTE DUPĂ FIUL EI. ATUNCI A VENIT DIN
CER FIUL EI, DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS, ÎNCONJURAT DE SLAVA ÎNGERILOR, ȘI A
LUAT SUFLETUL EI. CORPUL EI A FOST ÎNMORMÂNTAT DE SFINȚII APOSTOLI (TOMA FIIND
ABSENT) ÎN SATUL GHETSIMANI (ADICĂ ÎN IERUSALIM, LA POALELE MUNTELUI
MĂSLINILOR), ÎNSĂ A TREIA ZI CORPUL EI A FOST ÎNVIAT ȘI LUAT LA CER. DUPĂ
ÎNMORMÂNTARE APOSTOLII AU RĂMAS TIMP DE TREI ZILE LÂNGĂ MORMÂNT CÂNTÂND PSALMI,
IAR A TREIA ZI A SOSIT TOMA ȘI I-A RUGAT SĂ DESCHIDĂ MORMÂNTUL PENTRU A-ȘI
POTOLI ÎNTRISTAREA. CÂND AU DESCHIS MORMÂNTUL S-AU SPERIAT VĂZÂND CĂ ERA GOL.
EI AU RĂMAS ACOLO, IAR SPRE SEARĂ LE-A APĂRUT ÎN VĂZDUH MAICA DOMNULUI CU
MULȚIME DE ÎNGERI ȘI A VORBIT CU EI ASTFEL: BUCURAȚI-VĂ, CĂCI EU SUNT CU VOI ÎN
TOATE ZILELE! (O, vai de noi, Maica Domnului! Mulți nici nu îndrăznim să credem
minunile despre sfințenia ta, din cauza păcatelor noastre, sedimentate pe ochii
sufletelor noastre! Te rugăm frumos, ajută-ne, Maica Domnului, să ne
descotorosim de orice spurcăciune spirituală iudaistă, ateistă, antihristă,
satanistă, care persistă în România, și luminează-ne mințile, simțurile,
sentimentele, dorințele, aspirațiile, voințele, ființele! Îți mulțumim frumos,
Maica Domnului! )