„Iată, toate avuțiile
și orice am avut, am pierdut! Să nu ne pierdem încai sufletele... Stați
tare și bărbătește, dragii mei! să nu băgați seamă de moarte. Priviți la
Hristos, mântuitorul nostru, câte a răbdat pentru noi și cu ce moarte de ocară
a murit. Credeți tare întru
aceasta și nu vă mișcați, nici vă clătiți din credința voastră pentru viața și
lumea aceasta..." . (Așa le-a grăit Constantin Brâncoveanul celor
patru fii ai săi, după cum a scris în 1811 Gheorghe Șincai în Cronica
românilor și a mai multor neamuri în cât au fost ele amestecate cu românii …
.) https://ro.orthodoxwiki.org/Constantin_Br%C3%A2ncoveanu#cite_note-7
http://c-tarziu.blogspot.com/2011/08/marturii-ale-unor-martori-oculari.html?m=1
Icoană
în frescă din Biserica Sfântul Gheorghe Nou, din București, reprezentând
uciderea în Istanbul, în 15 august 1714, a Sfinților Martiri Brâncoveni
(Constantin Brâncoveanu, domn al Țării Românești în perioada 1688 – 1714; și
fiii domnitorului: Constantin, Ștefan, Radu și Matei) și a sfetnicului
Ianache. Acuzați de trădare față de Imperiul Otoman, creștinii români au fost
condamnați la moarte de către Sultanul Ahmed al III-lea, însă li s-a oferit
posibilitatea de a fi iertați, cu condiția de a deveni mahomedani, renunțând
astfel la credința în Fiul lui Dumnezeu Făcut Om pentru mântuirea oamenilor,
Domnul nostru Iisus Hristos. Ei au ales să rămână cu Domnul nostru Iisus
Hristos și astfel au fost decapitați. În iunie 1992 Sinodul Bisericii Ortodoxe
Române a decis canonizarea lor. Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse i-a adăugat în
calendarul Bisericii Ortodoxe Ruse în 2018. Moaștele Sfântului Constantin
Brâncoveanu se află la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București (ctitorie a
lui Brâncoveanu), unde au fost aduse de soția sa Marica în anul 1720. https://ro.orthodoxwiki.org/Constantin_Br%C3%A2ncoveanu … … https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncoveanu … … … https://en.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncoveanu
... http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncoveanu
„Tragedia decapitării
lui Brâncoveanu… a înfiorat întreaga creştinătate. Vestea a străbătut ca
fulgerul în Occident şi a fost notată cu groază de ziarele contimporane.
Îndeosebi marile ziare franceze ale timpului, Le Journal historique sur
les matières du temps, din Verdun, Gazette de France, Mercure
Galant, aduceau la cunoştinţa cititorilor grozăvia executării
lui Brâncoveanu sub ochii sultanului.” (L. Baidaff, La mort de Constantin Brîncoveanu et la
presse européenne, în Revue du Sud-Est-Européen, Bucureşti,
1929, p.64-76, apud N. Cartojan, ISTORIA LITERATURII
ROMÂNE VECHI, Editura Minerva, Bucureşti, 1980, p. 475-476,)
Amănunte despre
Constantin Brâncoveanu, care în 15 august 1714 a fost decapitat în Istanbul
împreună cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei) și cu
sfetnicul Ianache, refuzând oferta turcilor care le-au propus alternativa de a
rămâne în viață cu condiția ca ei să renunțe la credința în Domnul nostru Iisus
Hristos și să devină mahomedani, putem afla și din articolul Preferinţa lui Brâncoveanu (la nivel
istorico-politic şi metaistoric, văzută după 300 de ani, în anul 2014)
...
Despre
numărul martirilor creștini în cei 2000 de ani de credință creștină, și anume
faptul că sunt 70 de milioane de martiri creștini, din care 45 de milioane au
fost în secolul XX, putem citi în articolul
Christian
Martyrs, One Every Five Minutes: «A Reliable Estimate»,
publicat în anul 2011, pe website-ul CESNUR
Centro Studi sulle Nuove Religioni, de Massimo Introvigne https://www.cesnur.org/2011/mi-cri-en.html
.................................................................................................................................
Aici
am terminat de amintit pentru comemorare ziua de 16 august.
S-ar putea întâmpla să dorim să (re)vedem următoarele
articole:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu