luni, 25 aprilie 2022

SFÂNTUL EVANGHELIST MARCU ESTE SĂRBĂTORIT PE 25 APRILIE, ÎN FIECARE AN. EL ESTE REPREZENTAT ÎN ICONOGRAFIE ÎMPREUNĂ CU UN LEU (CEL MAI ADESEA UN LEU CU ARIPI), NUMIT LEUL SFÂNTULUI EVANGHELIST MARCU. EVANGHELIA SCRISĂ DE SFÂNTUL MARCU ARE 16 CAPITOLE ȘI O GĂSIM ÎN NOUL TESTAMENT PE LOCUL AL DOILEA, DUPĂ EVANGHELIA SFÂNTULUI MATEI. O VECHE TRADIȚIE SPUNE CĂ MARCU FĂCEA PARTE DIN CEI 70 (sau 72) UCENICI ALEȘI ȘI TRIMIȘI ÎN MISIUNE, PE LÂNGĂ CEI 12 APOSTOLI, DE MÂNTUITORUL LUMII, DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS. ASTFEL CĂ ÎN CALENDAR EL ESTE NUMIT “SFÂNTUL APOSTOL ȘI EVANGHELIST MARCU”. EL A PREDICAT EVANGHELIA, SAU VESTEA CEA BUNĂ ADUSĂ LUMII DE DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS, ÎN EGIPT, LIBIA ȘI PENTAPOLE. O TRADIȚIE OCCIDENTALĂ NE INFORMEAZĂ CĂ MARCU A PREDICAT ȘI ÎN ITALIA DE NORD, ÎN AQUILEIA. POTRIVIT UNOR SURSE, MARCU A FOST EPISCOP ÎN ALEXANDRIA EGIPTULUI VREME DE APROXIMATIV 20 DE ANI. TOT ACOLO EL A SUFERIT MOARTE DE MARTIR, ÎN 25 APRILIE, ANUL 68. ... FĂRĂ EDUCAȚIA IZVORÂTĂ DIN SFINTELE EVANGHELII OMENIREA AR FI MULT MAI SĂRACĂ SUFLETEȘTE. SĂ-I MULȚUMIM TATĂLUI NOSTRU SFÂNT DIN CERURI CĂ ACUM PUTEM GĂSI CU UȘURINȚĂ SFINTELE ÎNVĂȚĂTURI EVANGHELICE MÂNTUITOARE, ATÂT PE SUPORT DE HÂRTIE, CÂT ȘI ONLINE! (Haideți să ne amintim, sau să aflăm acum, că aztăzi trei Biserici pretind a fi moștenitoare directe ale Bisericii originale întemeiată de Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu în Alexandria Egiptului: 1. Biserica Ortodoxă Coptă a Alexandriei, care are aproximativ 15 milioane de credincioși; 2. Biserica Ortodoxă Greacă a Alexandriei, care are până la 5 milioane de credincioși; 3. Biserica Catolică Coptă, care are cam 187.000 de credincioși.)

Pr. prof. Ion Ciungu

 

„…şi prinzând pe sfânt, i-au pus o funie de grumazul lui şi-l târau zicând: « să-l tragem pe boul acesta la ocolul boilor! » Iar Sfântul Marcu mulţumea lui Hristos Mântuitorul zicând: « Mulţumesc Ţie Doamne Iisuse Hristoase că m-ai învrednicit să pătimesc aceasta pentru numele Tău ! » Şi fiind târât Sfântul pe pământ şi pe pietre ascuţite, i se rănea trupul de ascuţişul pietrelor, roşindu-se acel drum de sângele lui.” [Viaţa şi pătimirea Sfîntului Apostol şi Evanghelist Marcu (25 aprilie)]  https://paginiortodoxe.tripod.com/vsapr/04-25-sf_ap_si_ev_marcu.html

Icoană cu Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu. (Autor: pictorul grec Emmanuel Tzanes) https://en.wikipedia.org/wiki/Emmanuel_Tzanes

...

Catedrala Ortodoxă Coptă din Cairo, Egipt. Aici sunt moaștele Sfântului Apostol și Evanghelist Marcu. https://en.wikipedia.org/wiki/Saint_Mark%27s_Coptic_Orthodox_Cathedral#/media/File:CairoAbbasiyaMarkEntrance.jpg

...

https://ro.orthodoxwiki.org/Apostolul_Marcu

http://www.basilicasanmarco.it/storia-e-societa/san-marco-evangelista/la-vita/?lang=en

https://en.wikipedia.org/wiki/Mark_the_Evangelist

...

https://en.wikipedia.org/wiki/Coptic_Orthodox_Church

https://en.wikipedia.org/wiki/Greek_Orthodox_Church_of_Alexandria

https://en.wikipedia.org/wiki/Coptic_Catholic_Church

...

http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=53&cap=1

https://www.crestinortodox.ro/biblia/Evanghelia-dupa-Marcu/

https://bibliacatolica.ro/category/biblia/noul-testament/48-evanghelia-dupa-sf-marcu/

https://biblia.resursecrestine.ro/marcu

..........................................................................................................................

Aici am terminat de amintit despre sărbătoarea Sfântului Apostol și Evanghelist Marcu.

S-ar putea întâmpla să dorim să (re)vedem următorul articol:

Sfântul Apostol şi Evanghelist Marcu ( 25 aprilie ). În iconografie Sfântul Evanghelist Marcu are asociat ca simbol un leu, căci în primul capitol din Evanghelia Sfântului Marcu este vorba de glasul care strigă în pustiu (glasul Sfântului Ioan Botezătorul), amintind de răgetul leului.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Azi, în SÂMBĂTA MOȘILOR DE IARNĂ, înainte de DUMINICA ÎNFRICOȘĂTOAREI JUDECĂȚI, ne-am asociat/ne asociem la RUGĂCIUNILE DE POMENIRE GENERALĂ A MORȚILOR, A TUTUROR PERSOANELOR PLECATE ÎN LUMEA DE DINCOLO, potrivit Calendarului Creștin Ortodox și Calendarului Creștin Greco-Catolic. ASTFEL, se cuvine să cerem de la Dumnezeu IERTARE PENTRU PERSOANELE PLECATE ÎN LUMEA DE DINCOLO și, de asemenea, IERTARE PENTRU NOI, persoanele din lumea aceasta: DOAMNE DUMNEZEULE, TATĂ CERESC ATOTSFÂNT ȘI ATOTPUTERNIC, TE RUGĂM FRUMOS PRIN DUHUL SFÂNT, ÎN NUMELE DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS, IARTĂ-LE (IARTĂ-NE) PĂCATELE ȘI AI MILĂ DE LUMEA TA! AMIN! ÎȚI MULȚUMIM FRUMOS! ... Ne rugăm pentru morți din cel puțin trei motive: 1) Iubirea Domnului nostru Iisus Hristos este mai tare decât moartea. Sfântul Apostol Pavel ne spune că tocmai cu acest scop Mântuitorul a murit și a înviat: ca să aibă stăpânire atât peste vii cât și peste morți (Romani 14, 9). ... 2) Cei pe care noi îi considerăm morți continuă să fie vii, după cum ne asigură Mântuitorul (Luca 20, 37-38). ... 3) Iubirea noastră creștinească continuă și dincolo de moarte, căci iubirea creștinească este cea mai puternică virtute, care nu dispare niciodată (1 Corinteni 13). LA RUGĂCIUNILE DE POMENIRE A MORȚILOR ADUCEM ANUMITE SIMBOLURI ALE PREZENȚEI LUI IISUS. De exemplu, aducem LUMÂNĂRI (CANDELE) APRINSE, care ne amintesc următoarele cuvinte ale Domnului nostru Iisus Hristos: “EU SUNT LUMINA LUMII.” Aducem BOBUL DE GRÂU (sub formă de colivă și pâine), care ne amintește de MOARTEA ȘI ÎNVIEREA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS, după cum El Însuși a spus când a prevestit Moartea și Învierea Sa prin următoarele cuvinte: “ADEVĂRAT, ADEVĂRAT ZIC VOUĂ CĂ DACĂ GRĂUNTELE DE GRÂU, CÂND CADE ÎN PĂMÂNT, NU VA MURI, RĂMÂNE SINGUR; IAR DACĂ VA MURI, ADUCE MULTĂ ROADĂ.” Aducem VIN, amintindu-ne că la Cina cea de Taină Iisus, luând paharul cu vin, a spus: “ACESTA ESTE SÂNGELE MEU, SÂNGELE LEGĂMÂNTULUI CELUI NOU, CARE SE VARSĂ PENTRU MULȚI SPRE IERTAREA PĂCATELOR.” ... Să ne amintim poezia lui Nichifor Crainic: UNDE SUNT CEI CARE NU MAI SUNT? Să o ascultăm interpretată de Tudor Gheorghe: https://www.facebook.com/ion.ciungu.79/videos/1185665466135870 ... Despre tăria pe care ne-o dă credința noastră creștină în viața de apoi, adică în viața de după moarte, a scris poetul George Coșbuc, căruia i-a murit singurul copil, Alexandru, la vârsta de (aproape) 20 de ani: "Dar știu un lucru mai presus/ De toate câte ți le-am spus:/ Credința-n zilele de-apoi/ E singura tărie-n noi,/ Că multe-s tari cum credem noi/ Și mâine nu-s!" (George Coșbuc, Moartea lui Fulger).

Pr. prof. Ion Ciungu   Iisus, prevestind Moartea Sa și Învierea Sa, precum și rezultatul Morții și Învierii Sale, a zis astfel:  “Adevăr...