sâmbătă, 12 martie 2011

Sâmbăta Sfântului Teodor Tiron

„Întru această zi, în Sâmbăta cea dintâi a postului, serbăm o minune preaslăvită, care o a făcut prin colivă sfântul şi prealăudatul marele mucenic Teodor Tiron[1]. Care s-a întâmplat în acest chip: Când Iulian Paravatul[2] a luat sceptrul împărăţiei după Constantie, fiul marelui Constantin, şi s-a depărtat de la Hristos la închinarea la idoli, atuncea prigoană foarte mare s-a întărâtat asupra creştinilor, de faţă şi pe ascuns. Că nevrând acel păgân să muncească greu şi încă ruşinându-se să cadă aşa asupra creştinilor; încă şi temându-se ca să nu se adauge mai mulţi din credincioşi, a gândit tulburătorul şi netemătorul de Dumnezeu, cum ar putea pe ascuns să-i spurce şi să-i facă păgâni. De unde şi ştiind aceasta , că poporul lui Hristos în săptămâna cea dintâi a sfântului post mai bine se curăţeşte şi se lipeşte mai aproape de Dumnezeu; pentru aceasta chemând pe Eparhul[3] cetăţii, i-a poruncit, să scoată afară fără întârziere şi să lepede toate bucatele cele de vânzare, care se vindeau după obicei, şi alte bucate să pună în târg de vânzare, adică pâine şi băutură, spurcându-se acelea mai intâi cu sânge din jertfele idoleşti şi amestecându-le la un loc; ca doară aşa s-ar spurca creştinii cumpărând acelea pentru post şi mai alea întru o curăţenie ca aceea. Iar Eparhul îndată porunca împărătească a plinit-o şi a pus bucate şi băuturi prin tot târgul pângărite din jertfele lor. Ochiul lui Dumnezeu însă, care vede toate şi surpă pe cei înţelepţi întru meşteşugirea lor şi pururea se grijeşte de noi servii săi, acela a stricat şi acele planuri urâte ale călcătorului de lege care erau asupra noastră. Pentru că a trimis la Evdoxie, arhiereul acelei cetăţi, carele încă nu ştia bine de acel sfat, pe marele mucenic al său Teodor, carele era ostaş din ceata Tironilor, de unde s-a şi numit Tiron. Acesta de faţă, nu prin somn, stând înaintea lui i-a zis: cât mai curând sculându-te, adună turma lui Hristos şi porunceşte cu tărie, ca să nu cumpere nimenea dintr-înşii nici un fel de bucate ce se vinde în târg. Pentru că păgânul împărat, toate acelea le-a spurcat cu sânge din jertfe. Iar el nepricepându-se l-a întrebat zicând: cum se va putea ca să nu cumpere de acelea ce se vând în târg cei lipsiţi în casele lor? Iar el a zis: Colivă dându-le, vei mângâia lipsa lor. Şi iarăşi nepricepându-se l-a întrebat: Ce este aceea colivă? Iar marele Teodor a zis: GRÂU FIERT; că aşa ne-am obişnuit noi a numi grâul fiert în părţile Evhaitei. Şi iar cu deadinsul l-a întrebat pe el Patriarhul, zicând: Cine eşti tu carele mângâi poporul cel creştinesc şi porţi grijă de dânsul? Şi sfântul a zis: Mucenicul lui Hristos, Teodor, pe care m-a trimis el acum întru ajutorul vostru. Iar patriarhul îndată sculându-se a spus mulţimii poporului cele ce văzuse. Şi aşa făcând precum le dăduse sfat sfântul, a păzit turma lui Hristos nevătămată de acea plănuire a vrăjmaşului şi călcătorului de lege. Iar el văzând că s-a vădit vileşugul lui şi nimica n-a folosit, însuşi din destul umplându-se de ruşine, iarăşi a poruncit să se pună în târg bucate de mâncare după obicei. Poporul lui Hristos însă după ce s-a sfârşit săptămâna, dând mulţumită făcătorului său de bine şi mucenicului, veselindu-se i-a făcut pomenirea întru această Sâmbătă cu colive. Deci, de atuncea noi credincioşii şi până acum înnoind acea minune ca să nu fie acel lucru aşa de mare al mucenicului întru uitare, după vremi cinstim şi lăudăm pe marele Teodor cu colivi. Pe acest mare mucenic, cumplit l-a muncit mai-nainte pe vremea împărăţiei lui Maximin cezarul de la răsărit, netemătorul de Dumnezeu Bringa Prepositul. Şi mai întâi a răbdat munci mari; după aceea capiştea[4] dumnezeilor lor a ars-o şi a împărţit săracilor toată averea şi podoaba ei. Şi măcar că oarecare venise să-l sfătuiască şi să-l întoarcă; dar el în nici un chip nu i-a ascultat şi n-a făcut pe voia lor şi foarte mult muncindu-l, mai pe urmă l-a aruncat într-un cuptor foarte ars; şi încă şi acolo păzindu-se nevătămat, fiind în mijlocul cuptorului, şi-a dat sufletul lui Dumnezeu. Cu ale cărui rugăciuni, Hristoase Dumnezeule miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi amin.”[5]


[3] EPÁRH s. m. 1. titlu de prefect în Bizanț. 2. conducător, șef al unei eparhii (http://dexonline.ro/ )
[4] Capişte = templu sau altar dedicat zeităților antice (http://dexonline.ro/ ).
[5] TRIODUL, ediţia a IV, Editura Tipografia cărţilor bisericeşti, Bucureşti 1930, pp 198-199.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Ne apropiem de Începutul Postului Paștilor. Mai sunt 3 săptămâni până atunci. DUMINICA DE AZI este numită în calendar “DUMINICA VAMEȘULUI ȘI A FARISEULUI”, numire primită după textul evanghelic care se citește azi la Sfânta Liturghie, text care ne prezintă PILDA VAMEȘULUI ȘI FARISEULUI. Prin această pildă, DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS NE ÎNDEAMNĂ LA O ADEVĂRATĂ CUNOAȘTERE DE SINE ȘI LA RUGĂCIUNE FĂCUTĂ CU POCĂINȚĂ ȘI SMERENIE. Din această pildă putem înțelege că DUMNEZEU PRIMEȘTE RUGĂCIUNEA OMULUI SMERIT DE CONȘTIINȚA PĂCATELOR ȘI ÎL RIDICĂ, ÎL PUNE ÎNTR-O STARE MORALĂ ÎNDREPTATĂ, SĂNĂTOASĂ. Haideți să ne amintim, sau să aflăm acum, Pilda Vameșului și Fariseului! Haideți să ne analizăm gândurile, sentimentele, vorbele, faptele și conștiința, cu scopul de a ne îmbunătăți fiecare în raport cu Dumnezeu și cu semenii noștri! Haideți să urmăm exemplul rugăciunii de pocăință a vameșului și să evităm tipul de rugăciune fariseică, ipocrită, a omului care are o părere foarte bună despre sine, care se laudă pe sine în fața lui Dumnezeu și îi disprețuiește pe alții! Să ne sârguim a urma virtuțile pe care le vedem la fariseu și la vameș! Să ne sârguim a evita păcatele lor! ATENȚIE! Să observăm că fariseul, prin trufie, și-a anulat virtuțile! În schimb, vameșul, prin smerenie, și-a anulat păcatele! Mare păcat este mândria! Mare virtute este smerenia! ... PILDA DESPRE VAMEȘ ȘI FARISEU A SPUS-O DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS CĂTRE UNII OAMENI CARE SE CONSIDERAU PE EI ÎNȘIȘI A FI DREPȚI ȘI ÎI DISPREȚUIAU PE ALȚI OAMENI. Să urmărim cum este redată această pildă în filmul american SON OF GOD (Fiul lui Dumnezeu), apărut în 2014, în care observăm că vameșul are numele Matei, pe care Domnul nostru Iisus Hristos îl cheamă apoi la misiunea de apostol: https://www.facebook.com/ion.ciungu.79/videos/1353484205644979

Pr. prof. Ion Ciungu https://www.facebook.com/ion.ciungu.79/videos/1353484205644979 https://www.facebook.com/jamesv.jacob.33/videos/21331664...