„Cum de foc eşti ce ţâşneşte şi eşti val răcoritor?
Cum de arzi, şi-alini îndată, cum mă faci nemuritor?
Cum de faci din vameşi îngeri, şi-ntunericul lumină?
Cum de scoţi din iad, şi cum de curăţeşti pe cei din tină?
Cum tragi bezna în luminã, cum de noaptea o cuprinzi?
Cum de mă prefaci cu totul, inima cum o aprinzi?
Cum te împreuni cu robii, fii ai Tatălui de-i faci?
Cum de-i arzi de dor rănindu-i, cum de iarăşi îi împaci?
Cum de rabzi şi suferi, Doamne, cum nu răsplăteşti îndată?
Cum de vezi cele ce-n taină numai ţie ţi se-arată?
Cum fiind aşa departe, vezi ce facem fiecare?
Doamne, robilor Tăi dă-le îndelunga Ta răbdare."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu