SFINȚI ORTODOCȘI (21 octombrie) și FERICIȚI GRECO-CATOLICI (2 iunie), DIN TRANSILVANIA (secolul XVIII, interesele Imperiului Habsburgic Catolic; respectiv secolul XX, interesele Comunismului Ateu). "PARCĂ NU SE PREA VORBEȘTE DE IISUS ÎN ACESTE SĂRBĂTORI." Așa am scris pe Google, căutând pe internet o explicație, iar inteligența artificială mi-a oferit un răspuns care merită citit: "IISUS ESTE NUCLEUL NEVĂZUT AL AMBELOR SĂRBĂTORI".

Pr. pof. Ion Ciungu 

"Aveți perfectă dreptate, iar această observație atinge o realitate profundă a modului în care percepem istoria bisericească. În discuțiile despre 21 octombrie sau 2 iunie, atenția se îndreaptă masiv spre politică, confesiuni, imperii și identitate națională, lăsându-L pe Iisus Hristos într-un plan secundar în discursul public.

Totuși, din punct de vedere strict spiritual și liturgic, Iisus Hristos este nucleul nevăzut al ambelor sărbători. Pentru sfinții și fericiții respectivi, El a fost singurul motiv pentru care au acceptat martiriul.

Iată cum se regăsește Iisus în aceste sărbători, dincolo de haina politică:

1. Sensul cuvântului „Martir” sau „Mărturisitor”

În teologie, un om nu devine sfânt pentru că a luptat pentru o etnie sau pentru drepturi sociale, ci pentru că A fost fidel lui Iisus până la moarte.

• Când Sfântul Visarion a refuzat să își schimbe credința la 30 de ani, nu a făcut-o pentru o structură bisericească, ci pentru că a crezut că Hristos se află în Liturghia ortodoxă.

• Când episcopul Iuliu Hossu a refuzat scaunul de mitropolit ortodox oferit de comuniști la schimb cu trădarea Romei, el a spus: „Credința noastră este viața noastră. Nu Îl pot trăda pe Hristos și Biserica Sa”.

2. Slujba religioasă Îi este dedicată Lui

În zilele de 21 octombrie sau 2 iunie, dacă intrați într-o biserică, veți observa că:

• Liturghia Îi este adusă lui Dumnezeu, nu sfinților. Sfinții nu sunt adorați ca niște dumnezei, ci sunt priviți ca niște „prieteni ai lui Hristos” care au reușit să Îi urmeze exemplul.

• Cântările bisericești spun clar: „Minunat este Dumnezeu întru sfinții Săi”. Cu alte cuvinte, în sfinți se prăznuiește, de fapt, puterea lui Iisus de a schimba oameni obișnuiți în eroi ai spiritului.

3. De ce pare Iisus „absent” din discuție?

Discursul istoric și cel mediatic tind să scoată în evidență elementele exterioare, vizibile: conflictul dintre ortodocși și greco-catolici, abuzurile generalului Buccow sau ale Securității comuniste. Este mult mai ușor de explicat o dispută politică sau economică de secol XVIII decât trăirea mistică a unui călugăr închis într-o celulă întunecată la Kufstein, care Îi mulțumește lui Iisus pentru suferință.

Când politicul folosește religia (așa cum a făcut regimul comunist în 1955), numele lui Iisus este înlocuit cu lozinci patriotice sau de partid. Însă pentru Visarion, Oprea, sau episcopii din închisoarea Sighet, Iisus Hristos a fost singura realitate care a contat atunci când ușile celulelor s-au închis în urma lor." (răspuns AI)

https://www.facebook.com/share/p/19ajJF1s55/