Pr prof. Ion Ciungu
"Domnul va ridica un semn pentru neamuri, îi va aduna pe prinșii de război ai lui Israel și îi va aduna pe cei risipiți ai lui Israel din cele patru colțuri ale pământului." (Isaia 11:12)
"Evreii, Majestate!
Frederic cel Mare l-a întrebat odată pe valetul său, Jean-Baptiste du Boyer: „Poți numi o singură dovadă a existenței lui Dumnezeu care să nu fi fost combătută?” Acesta din urmă a răspuns succint, dar cu subînțeles: „Evreii, Majestate!”
Istoria și starea actuală a poporului evreu nu pot fi explicate fără lucrarea lui Dumnezeu. Încă de acum 3600 de ani, israeliților li s-a spus: „Domnul vă va împrăștia printre neamuri” (Deuteronom 4:27). În Noul Testament, Iisus Hristos confirmă această profeție: „Vor cădea sub ascuțișul sabiei și vor fi duși robi la toate neamurile” (Luca 21:24). În timpul împrăștierii, israeliții s-au confruntat cu realități dure. Și aceasta a fost profețită: „Veți deveni o groază, un subiect proverbial și de râs printre toate neamurile în care vă va împrăștia Domnul” (Deuteronom 28:37).
După cum se știe, evreii nu au rămas împrăștiați în întreaga lume, ci au întemeiat un nou stat în țara strămoșilor lor. Și această întoarcere este prezisă cu precizie în Biblie: „Când exilul tău va fi la marginile pământului, Domnul Dumnezeul tău te va aduce în țara pe care au stăpânit-o strămoșii tăi” (Deuteronom 30:4-5). Suntem martori vii ai împlinirii acestei promisiuni. Prim-ministrul David Ben-Gurion și-a început discursul cu ocazia înființării Statului Israel în 1948 cu următoarele cuvinte: „De două mii de ani am așteptat acest ceas și acum a venit. Când se împlinește vremea, nimic nu se poate împotrivi lui Dumnezeu.”
Dacă întoarcerea israeliților este un semn de la Dumnezeu, ce încearcă Dumnezeu să ne spună? Trebuie să fim pregătiți ca Dumnezeu să-și țină cuvântul în toate privințele – nu doar când vine vorba de israeliți."
https://www.lebenistmehr.de/leben-ist-mehr.html?datum=07.10.2026
...
https://mail.tjcii.ch/bestellen-f/die-juden-eure-majest%C3%A4t-von-g%C3%B6ran-larsson.html
...
"Această replică celebră este o anecdotă istorică fascinantă, adesea citată pentru a ilustra rezistența și supraviețuirea unică a poporului evreu de-a lungul mileniilor.
Deși povestea este extrem de populară, contextul ei istoric real este puțin diferit față de varianta din popor:
• Cine a spus-o de fapt? Majoritatea istoricilor și cercetătorilor atribuie acest răspuns filosofului și teologului francez Jean-Baptiste de Boyer, Marchiz de Argens, sau medicului personal al regelui. Totuși, cea mai cunoscută consemnare scrisă îi aparține filosofului creștin Søren Kierkegaard, care a atribuit această replică (sub forma „Evreii, Majestate, evreii!”) unui medic de la curtea lui Frederic al II-lea al Prusiei (Frederic cel Mare).
• Semnificația răspunsului: În contextul epocii, răspunsul a fost considerat genial prin simplitatea lui. Argumentul era că, în ciuda persecuțiilor, a exilului, a lipsei unui stat propriu timp de secole și a presiunilor de asimilare din partea marilor imperii care s-au succedat (babilonieni, romani etc.), poporul evreu a supraviețuit și și-a păstrat identitatea intactă. Pentru teologii vremii, această continuitate supranaturală era privită ca o dovadă directă a providenței divine.
Frederic cel Mare, fiind un sceptic convins, un iluminist și un prieten apropiat al lui Voltaire, căuta adesea dezbateri intelectuale aprinse pe tema religiei, iar această replică a rămas în istorie ca una dintre cele mai concise și percutante replici apologetice." (rezumat AI)
https://www.facebook.com/share/p/1Bz3pCWD49/
Să observăm și "Cartea „The Jews, Your Majesty” (titlul original în suedeză: Judarna, Ers Majestät!) scrisă de teologul și cercetătorul suedez Göran Larsson explorează relațiile complexe dintre iudaism și creștinism, concentrându-se pe valabilitatea legământului lui Dumnezeu cu poporul evreu.
Titlul cărții face trimitere la o celebră anecdotă istorică în care regele Frederic cel Mare al Prusiei i-a cerut medicului său (sau filosofului Jean-Baptiste de Boyer) o dovadă incontestabilă a existenței lui Dumnezeu, primind răspunsul scurt: „Evreii, Majestatea Voastră!”.
Subiectul și temele principale ale cărții includ:
• Permanența legământului: Autorul analizează perspectiva istorică ambivalentă a Bisericii Creștine față de evrei. El contestă „teologia înlocuirii” (ideea că Biserica a luat complet locul Israelului în planul divin) și argumentează că supraviețuirea poporului evreu de peste 3000 de ani este o dovadă vie a credincioșiei lui Dumnezeu.
• O nouă lumină asupra Scripturilor: Göran Larsson, care a condus mulți ani Institutul Teologic Suedez din Ierusalim, explică modul în care întâlnirea directă cu iudaismul viu și tradițiile sale l-a ajutat să înțeleagă textele biblice într-un mod complet nou.
• Clarificarea legăturilor și diferențelor: Cartea nu încearcă să găsească un „cel mai mic numitor comun” de dragul compromisului. Scopul principal este de a defini corect unde se intersectează și unde se despart iudaismul și creștinismul, subliniind că respectarea și aprecierea diferențelor sunt la fel de importante ca recunoașterea punctelor comune." (rezumat AI)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu