vineri, 25 martie 2022

CETĂȚENIE EUROPEANĂ ȘI CETĂȚENIE NAȚIONALĂ (SUBTEMA: POEZIA – SIMFONIA SUFLETULUI)

(Simpozion la Liceul Tehnologic “Johannes Lebel” din Tălmaciu, programat pentru 8 aprilie 2022; referat din partea prof. Ciungu Ion)

Imnul compus de Sfânta Fecioară Maria poate sta la baza simfoniei sufletelor noastre: “Și a zis Maria: Măreşte sufletul meu pe Domnul. Şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu, Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile.”[1]  

Madonna in Glory by Carlo Dolci, c. 1670

 


 

Simfonia sau armonia sufletelor noastre, în calitate de cetățeni români și europeni, poate fi găsită prin intermediul imnului compus de Sfânta Fecioară Maria, Maica Domnului nostru Iisus Hristos, din care înțelegem că se cuvine să fim cetățeni smeriți în această lume, pentru a fi apreciați de Tatăl nostru Sfânt din Ceruri, în perspectiva obținerii unei cetățenii superioare, dincolo de lumea aceasta, în Ceruri.

Deci, imnul sau poezia Sfintei Fecioare Maria ne învață să căutăm în primul rând o simfonie sau o armonie pe verticală, în raport cu Dumnezeu. Pentru a avea succes în această căutare, este necesar să ne cultivăm virtutea smereniei, a modestiei, a umilinței, pe baza unei reale cunoașteri de sine.

Prin urmare, se cuvine să ne debarasăm de orgoliu, de mândrie, de aroganță, de îngâmfare. Să ne recunoaștem insuficiențele, greșelile, păcatele. Dumnezeu apreciază sufletul smerit și îl recompensează cu bucurie divină.

Pe măsură ce progresăm în simfonia aceasta pe verticală, reușim să realizăm simfonia pe orizontală, adică în raport cu oamenii. Bineînțeles, în primul rând cu oamenii din națiunea noastră, cu românii. Apoi cu cei din alte națiuni, la nivel european și mondial.

Sfânta Fecioară Maria a realizat simfonia sufletului ei în raport cu Dumnezeu, astfel că persoana ei poate deveni izvor de simfonie între oamenii care o apreciază, o iubesc și o consideră model vrednic de urmat.

Ne amintim că România este numită Grădina Maicii Domnului.[2]

De asemenea, ne amintim că drapelul Europei este, de fapt, drapelul Sfintei Fecioare Maria.[3]

În acest contex spiritual, simfonia sufletelor noastre poate fi găsită, cu adevărat, pornind de la imnul Sfintei Fecioare Maria.

După Buna Vestire care i-a fost adusă de îngerul Gavriil, Sfânta Fecioară Maria, avându-L în pântece zămislit în mod supranatural pe Mântuitorul lumii, s-a dus să o viziteze pe rudenia sa Elisabeta care, deși era la vârsta bătrâneții, era însărcinată cu cel care urma să fie Sfântul Ioan Botezătorul.

Pentru importanța și frumusețea contextului în care Sfânta Fecioară Maria a compus celebrul imn prin care Îl laudă pe Dumnezeu, se cuvine să (re)citim din Sfânta Evanghelie după Luca versetele 39-56 din capitolul 1:

“Şi în acele zile, sculându-se Maria, s-a dus în grabă în ţinutul muntos, într-o cetate a seminţiei lui Iuda.

Şi a intrat în casa lui Zaharia şi a salutat-o pe Elisabeta.

Iar când a auzit Elisabeta salutarea Mariei, pruncul a săltat în pântecele ei şi Elisabeta s-a umplut de Duh Sfânt,

Şi cu glas mare a strigat şi a zis: Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău.

Şi de unde mie aceasta, ca să vină la mine Maica Domnului meu?

Că iată, cum veni la urechile mele glasul salutării tale, pruncul a săltat de bucurie în pântecele meu.

Şi fericită este aceea care a crezut că se vor împlini cele spuse ei de la Domnul.

 

Şi a zis Maria: Măreşte sufletul meu pe Domnul.

Şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu,

Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile.

Că mi-a făcut mie mărire Cel Puternic şi sfânt este numele Lui.

Şi mila Lui în neam şi în neam spre cei ce se tem de El.

Făcut-a tărie cu braţul Său, risipit-a pe cei mândri în cugetul inimii lor.

Coborât-a pe cei puternici de pe tronuri şi a înălţat pe cei smeriţi,

Pe cei flămânzi i-a umplut de bunătăţi şi pe cei bogaţi i-a scos afară deşerţi.

A sprijinit pe Israel, slujitorul Său, ca să-Şi aducă aminte de mila Sa,

Precum a grăit către părinţii noştri, lui Avraam şi seminţiei lui, în veac.


Şi a rămas Maria împreună cu ea ca la trei luni; şi s-a înapoiat la casa sa.”

 

Îți mulțumim frumos, Maica Domnului nostru Iisus Hristos, Sfântă Fecioară Marie, pentru toate bunătățile și frumusețile pe care ni le oferi! Te rugăm frumos să primești mulțumirile noastre, spre slava Tatălui nostru Sfânt din Ceruri, spre slava Fiului Veșnic Iubit al Tatălui nostru Sfânt din Ceruri și spre slava Duhului Sfânt, acum și pururea și în vecii vecilor! Amin!

[1] Sfânta Evanghelie după Luca 1, 46-48,   http://www.bibliaortodoxa.ro/noul-testament/48/Luca

[2] Cine a spus prima dată că România este Grădina Maicii Domnului?, articol publicat în data de 03.06.2019, pe website-ul AGENȚIA DE ȘTIRI BASILICA.RO, de Sorin Ionițe.

la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

Azi, în SÂMBĂTA MOȘILOR DE IARNĂ, înainte de DUMINICA ÎNFRICOȘĂTOAREI JUDECĂȚI, ne-am asociat/ne asociem la RUGĂCIUNILE DE POMENIRE GENERALĂ A MORȚILOR, A TUTUROR PERSOANELOR PLECATE ÎN LUMEA DE DINCOLO, potrivit Calendarului Creștin Ortodox și Calendarului Creștin Greco-Catolic. ASTFEL, se cuvine să cerem de la Dumnezeu IERTARE PENTRU PERSOANELE PLECATE ÎN LUMEA DE DINCOLO și, de asemenea, IERTARE PENTRU NOI, persoanele din lumea aceasta: DOAMNE DUMNEZEULE, TATĂ CERESC ATOTSFÂNT ȘI ATOTPUTERNIC, TE RUGĂM FRUMOS PRIN DUHUL SFÂNT, ÎN NUMELE DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS, IARTĂ-LE (IARTĂ-NE) PĂCATELE ȘI AI MILĂ DE LUMEA TA! AMIN! ÎȚI MULȚUMIM FRUMOS! ... Ne rugăm pentru morți din cel puțin trei motive: 1) Iubirea Domnului nostru Iisus Hristos este mai tare decât moartea. Sfântul Apostol Pavel ne spune că tocmai cu acest scop Mântuitorul a murit și a înviat: ca să aibă stăpânire atât peste vii cât și peste morți (Romani 14, 9). ... 2) Cei pe care noi îi considerăm morți continuă să fie vii, după cum ne asigură Mântuitorul (Luca 20, 37-38). ... 3) Iubirea noastră creștinească continuă și dincolo de moarte, căci iubirea creștinească este cea mai puternică virtute, care nu dispare niciodată (1 Corinteni 13). LA RUGĂCIUNILE DE POMENIRE A MORȚILOR ADUCEM ANUMITE SIMBOLURI ALE PREZENȚEI LUI IISUS. De exemplu, aducem LUMÂNĂRI (CANDELE) APRINSE, care ne amintesc următoarele cuvinte ale Domnului nostru Iisus Hristos: “EU SUNT LUMINA LUMII.” Aducem BOBUL DE GRÂU (sub formă de colivă și pâine), care ne amintește de MOARTEA ȘI ÎNVIEREA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS, după cum El Însuși a spus când a prevestit Moartea și Învierea Sa prin următoarele cuvinte: “ADEVĂRAT, ADEVĂRAT ZIC VOUĂ CĂ DACĂ GRĂUNTELE DE GRÂU, CÂND CADE ÎN PĂMÂNT, NU VA MURI, RĂMÂNE SINGUR; IAR DACĂ VA MURI, ADUCE MULTĂ ROADĂ.” Aducem VIN, amintindu-ne că la Cina cea de Taină Iisus, luând paharul cu vin, a spus: “ACESTA ESTE SÂNGELE MEU, SÂNGELE LEGĂMÂNTULUI CELUI NOU, CARE SE VARSĂ PENTRU MULȚI SPRE IERTAREA PĂCATELOR.” ... Să ne amintim poezia lui Nichifor Crainic: UNDE SUNT CEI CARE NU MAI SUNT? Să o ascultăm interpretată de Tudor Gheorghe: https://www.facebook.com/ion.ciungu.79/videos/1185665466135870 ... Despre tăria pe care ne-o dă credința noastră creștină în viața de apoi, adică în viața de după moarte, a scris poetul George Coșbuc, căruia i-a murit singurul copil, Alexandru, la vârsta de (aproape) 20 de ani: "Dar știu un lucru mai presus/ De toate câte ți le-am spus:/ Credința-n zilele de-apoi/ E singura tărie-n noi,/ Că multe-s tari cum credem noi/ Și mâine nu-s!" (George Coșbuc, Moartea lui Fulger).

Pr. prof. Ion Ciungu   Iisus, prevestind Moartea Sa și Învierea Sa, precum și rezultatul Morții și Învierii Sale, a zis astfel:  “Adevăr...