De la pastorul Johannes Lebel la președintele Klaus Iohannis (interviu cu o săsoaică, partea I-a și a II-a; partea a II-a am realizat-o în octombrie 2016, însă, fiindcă n-am publicat-o pe blog în octombrie, am introdus-o ulterior aici)

de prof. Ciungu Ion, Liceul tehnologic „Johannes Lebel” Tălmaciu,  iciungu@yahoo.com

Textul de mai jos a fost prezentat în 14 octombrie 2016, în Biblioteca Liceului Tehnologic "Johannes Lebel" din   Tălmaciu, cu ocazia Sesiunii regionale de comunicări a profesorilor de Geografie din jud.  Sibiu. 

Rezumat: Mântuitorul lumii întregi, Domnul nostru Iisus Christos, se cuvine să fie la mare cinste în mințile noastre, în inimile noastre, în voințele noastre, tot timpul, și astfel să fim preocupați să-L cunoaștem, să-L iubim și să aplicăm în viața noastră, fiecare după puteri, Noul Testament pe care El ni l-a lăsat. Anul 2016 ni se oferă de la Tatăl nostru Sfânt din Ceruri ca o bună ocazie de a observa că pastorul sas Johannes Lebel, de la a cărui moarte au trecut 450 de ani, a făcut o rugăciune, care am dori să fie valabilă și împlinită și în zilele noastre, când președinte al României este profesorul sas Klaus Iohannis. Un interviu cu o săsoaică ne introduce un pic în spiritualitatea creștină a sașilor și a românilor. Îngenuncherea în reculegere a președintelui Iohannis în fața Sfântului Mormânt al Domnului nostru Iisus Christos ne dă un sentiment de seriozitate națională, de participare la mister, la depășirea fenomenului morții, la Lumină, la Speranță, la Viața Veșnică. Scopul acestui articol este de a încerca să ne prețuim și să ne revenim din păgânism spre identitatea creștină atât individual cât și național.

Cuvinte cheie: Biserica Evanghelică, Tălmaciu, magistrat înțelept, Biblia

Președintele României Klaus Iohannis, în genunchi, în fața Sfântului Mormânt al Mântuitorului lumii, Domnul nostru Iisus Christos, în data de 7 martie 2016.

        O evaluare creștină a oamenilor și a popoarelor făcută de un geograf

“Un om, ca şi un popor, atâta preţuieşte cât a înţeles din Evanghelie și cât poate să urmeze învățăturii lui Iisus.” O astfel de evaluare a oamenilor și a popoarelor o avem de la geograful academician și pedagog  român Simion Mehedinţi (1868-1962), după cum observăm în cartea lui, CREȘTINISMUL ROMÂNESC. (Mehedinți, 1995, p. 23). Organizarea în acest an a Sesiunii regionale de comunicări a profesorilor de Geografie din jud. Sibiu tocmai în Liceul tehnologic “Johannes Lebel” din Tălmaciu se cuvine să o considerăm ca o binecuvântare divină. În acest an, 2016, când Liceul tehnologic “Johannes Lebel” din Tălmaciu îl comemorează pe pastorul Johannes Lebel (1490-1566), la 450 de ani de la moartea lui, profesorul de Religie, Ciungu Ion, a solicitat un interviu doamnei Ana-Sofia Engber, săsoaică din Tălmaciu.

Înainte de a prezenta interviul, aș vrea să amintesc faptul că de la pastorul Johannes Lebel ne-a rămas un poem istoric în limba latină despre Tălmaciu, “DE OPPIDO THALMUS CARMEN HISTORICUM”, care se află la Muzeul Brunkenthal din Sibiu. Acest poem, de aproximativ 12 pagini, se încheie cu o rugăciune către Mântuitorul și Învățătorul tuturor, Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu făcut Om, Care a adus lumii întregi Evanghelia sau Vestea cea Bună.

 Interviu cu o săsoaică din Tălmaciu, partea I, realizată în martie 2016

Maxime, proverbe, în limba germană

 C.I.  Bună ziua, doamnă Ani! Și "Hoch gelobt sei unser Herr Jesus Christus!"

A.S.E.  "Slăvit să fie Domnul nostru Iisus Hristos !"

C.I.  Cu ajutorul lui Dumnezeu, ne cunoaștem de mai mulți ani și îmi convine să-mi amintesc ce îndemn înțelept am învățat de la dumneavoastră în limba germană:

"Gehe nie ohne Gottes Wort

Aus deinem Hause fort !"

Vă rog să traduceți pentru persoanele care nu știu germană!

A.S.E. "Să nu faci niciun pas fără să spui: Doamne, ajută !"

C.I.  Ați redat o traducere liberă. Dar, dacă am traduce cuvânt cu cuvânt, cum  ar fi ?

A.S.E. "Să nu pleci niciodată fără Cuvântul lui Dumnezeu de la casa ta!"

C.I. Oare ce să înțelegem prin "Cuvântul lui Dumnezeu", lectura făcută zilnic din Biblie sau rugăciunea făcută zilnic din inimă curată? Sau ambele?

A.S.E. Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să ne conducă zilnic, trebuie să citim din Biblie, dar și rugăciunea făcută zilnic, din inimă, conversația cu Dumnezeu, ne ajută să ne menținem aproape de Dumnezeu.

C.I. Tot de la dumneavoastră am aflat o cugetare în limba germană, așa cum este scrisă pe casa rectorală din Tălmaciu:

"Wer aus der Schule nichts ins Leben nimmt, den wird das Leben in die Schule nehmen."

Vă rog să traduceți și această cugetare!

A.S.E. "Cine din școală nimic în viață nu ia, pe acela viața îl va reîntoarce la școală."

C.I. Știți că de multe ori românul face haz de necaz. Când le-am spus în cancelarie la unii profesori această cugetare, am aplicat-o la profesori și toți au  izbucnit în râs.  Adică, înseamnă că noi n-am învățat aproape nimic în școală, în timpul când am fost elevi și studenți, iar viața ne-a adus înapoi în școală ca să mai învățăm. Căci de multe ori elevii de azi nu-i mai ascultă pe profesori, iar profesorii vorbesc în clase, parcă, doar pentru ei înșiși.

A.S.E. Fiecare înțelege aceste cuvinte pe înțelesul său. Eu, de exemplu, îmi fac reproșuri și mă gândesc adeseori:  "DACĂ" aveam și eu liceul terminat, poate ajungeam și eu mai departe, mai ales în zilele acestea când este foarte căutată  limba germană. Cred că aș fi putut preda limba germană.

C.I. Predați-o, cine vă oprește?

A.S.E. Vă răspund cu un proverb:

"Was Hänschen nicht lernt,

Lernt Hans nimmermehr."

C.I. Adică?

A.S.E. "Ce nu învață Ionel,

Nu va mai învăța Ioan niciodată."

C.I. Adică, vreți să spuneți că dacă Ionel, un copil, n-a învățat la timpul lui  ceea ce trebuia, el greu va recupera lipsurile atunci când devine adult.

A.S.E. Da."Schmiede das Eisen solange es heiß ist."

C.I. Vă rog să mai traduceți încă o dată!

A.S.E. "Bate fierul până-i cald!"

C.I. Într-adevăr, orice lucru e bine să fie făcut la timpul lui. Dar, poate observa  oricine citește acest interviu că dumneavoastră ați învățat la timp limba germană și chiar acum o predați. E adevărat, pe gratis. Să fie spre slava Tatălui nostru Ceresc și a Spiritului Adevărului Mângâietor!

 

A.S.E. Așa să fie!

C.I. Cugetarea scrisă pe casa rectorală se poate înțelege și în sensul că întâmplările vieții, necazurile vieții, bucuriile vieții, persoanele diferite cu care omul se întâlnește în viață, completează cumva ceea ce școala ca instituție  n-a reușit.

A.S.E. Da, e vorba de "școala vieții".

C.I. Bine ar fi să înțelegem că Viața cea Adevărată este Domnul nostru Iisus Hristos. Și astfel, la Școala Vieții Lui să ne completăm toate lipsurile.

S.A.E. Așa să fie!

Biserica Evanghelică din Tălmaciu

C.I. Liceul din Tălmaciu poartă numele pastorului sas Johannes Lebel, începând din anul 2000. Ca să nu lungesc prea mult vorba despre explicațiile istoricilor cu privire la colonizarea sașilor în Transilvania de către regele ungur Géza al II-lea(1141-1162), și despre diferitele categorii de sași, doamnă Ani, după câte știți, sașii la Tălmaciu, din ce țară a Europei au venit?

A.S.E. Din Luxemburg. Și din Germania, din Moseltal.

C.I. După câte am aflat, dumneavoastră, doamnă Ani, aveți anumite responsabilități la Biserica Evanghelică, a sașilor, din Tălmaciu. Adică la biserica unde a fost predicator și pastor Johannes Lebel. Ce funcții îndepliniți acolo?

A.S.E. Din 1997 sunt în Comitetul Bisericii ca Presbiter, ehrenamtlich, onorific, fără remunerație.

C.I. Sperăm ca plata să fie de la Tatăl nostru Ceresc.

A.S.E. Așa să fie.

C.I. Elevi sași la Liceul "Johannes Lebel" din Tălmaciu, după câte știu eu, nu  mai sunt. Am citit într-un articol scris de Mihaela Kloos-Ilea că: „În România au mai rămas aproximativ 15.000 de sași, în Germania locuiesc peste 250.000.” (Mihaela Kloos-Ilea, 2014). În Tălmaciu câți sași mai sunt?

S.A.E. În Tălmaciu mai sunt 39 de enoriași...

C.I. În ce an a fost construită biserica sașilor din Tălmaciu?

A.S.E. "În 1429 este amintită pentru prima oară o biserică la Tălmaciu. În evul mediu fiind construit un edificiu basilical." Așa putem citi pe un pliant  intitulat "Tălmaciu, Tabel cronologic". (Moodt, G., 2013).

C.I. Da, vă mulțumesc, că mi-ați adus de la biserica dumneavoastră și mie un exemplar al acestui pliant. Am observat că anul 1265 este primul an în cronologia Tălmaciului. De asemenea, am observat numele preotului  Christianus din Tolmach care plătea impozite papalității în anul 1335. A fost și o mănăstire la Tolmach, cu numele de Sf. Nicolae, arsă de voievodul  Munteniei, Vlaicu, în  1369...

A.S.E. Acest Tabel cronologic prezintă date până în 2009-2011, când s-a renovat ultima dată biserica evanghelică. Biserica a fost "renovată temeinic" în 1942.

C.I. Din cartea “Tălmaciu între miturile istoriei și realitățile contemporane”, scrisă de Gabriel Stroilă, am aflat că în perioada 1505-1507 (sau 1503-1507) s-a  făcut un acoperiș nou și atunci s-ar fi micșorat biserica, căci se presupune că s-a renunțat la nava laterală sudică. Apoi, în perioada 1829-1831 a fost reconstruită nava laterală din partea sudică, pe temelia ei veche, și biserica "astfel a căpătat aspectul pe care îl are astăzi". (Stratulat C.N., apud Stroilă, 2008, p. 140).

Johannes Lebel primește Reforma Evanghelică Lutherană

A.S.E. Acestea sunt informații noi pentru mine. Oare câți ani a fost Lebel  predicator și pastor la Tălmaciu?

C.I. Și pentru mine sunt noi. Dacă nu greșesc pe undeva, bazându-mă pe cartea pe care tocmai am amintit-o, pot spune următoarele date: În 1535 Lebel a fost numit predicator la Tălmaciu. Presupun că încă era catolic, sau catolic în transformare spre evanghelic luteran. Între 1542-1553 a fost aici pastor evanghelic luteran. Deci, aproximativ  18  ani la Tălmaciu. Pe scurt, activitatea lui Lebel a fost următoarea: A lucrat prima dată ca învățător la Școala Latină din Năsăud. Apoi a devenit predicator, tot în zona Bistriței, la Teaca. După aceea la Sibiu, la Tălmaciu și în sfârșit la Băița, lângă Reghin, unde a murit pe data de 3 octombrie 1566. Cred că L-a iubit mult pe Domnul nostru Iisus Christos, ce părere aveți?

A.S.E. Și eu cred că oamenii de atunci erau mai credincioși și mai iubitori de Dumnezeu. Sperăm ca Dumnezeu să-și arate mila Lui și către noi și să ne sporească iubirea față de El.

C.I. Oare când L-a iubit Lebel pe Mântuitorul mai tare, când Îl predica în variantă catolică sau când Îl predica în variantă luterană?

A.S.E. Cred că există un singur Dumnezeu. El știe cu adevărat cât Îl iubim și în ce variantă.

C.I. Amin. Adevărat.

C.I. În orice caz, sașii din Transilvania, fiind catolici, au considerat că e binevenită Reforma începută în cadrul Bisericii Catolice din Germania  de către călugărul Martin Luther, în anul 1517. Luther a spus că este necesară întoarcerea Bisericii înapoi la Evanghelie.

A.S.E. Așa este. Biserica noastră se numește "Biserica Evanghelică Confesiunea Augustană".

C.I. Intr-adevăr, Evanghelia sau Vestea cea Bună, adusă lumii de Fiul cel Veșnic Iubit al Tatălui Sfânt Ceresc, este cea mai bună carte pe care o are omenirea.

S.A.E. Biblia este o carte de actualitate. Tot timpul găsești în Cartea Sfântă lucruri interesante de citit, care ne întăresc sufletul.

C.I. Din Enciclopedia liberă, Wikipedia, am aflat despre Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România următoarele: „Scrierile lui Martin Luther fuseseră aduse și răspândite în Transilvania deja în anul 1519, dar adevărata reformă în mijlocul populației catolice germane s-a înfăptuit în 1542/43 prin editarea de către Johannes Honterus în tipografia proprie din Brașov a cărții sale pentru Reformă, cunoscută ca Reformationsbüchlein.^” (Biserica Evanghelică, Wikipedia)

S.A.E. Da, se spune că în 1542 Lebel apare în documente ca întemeietor al credinței evanghelice, luterane, la Tălmaciu.

C.I. În Biserica Catolică Biblia și slujbele erau în limba latină. Germanii de rând nu o înțelegeau. Una dintre primele realizări importante ale lui Luther a fost traducerea Noului Testament în limba germană, în toamna anului 1521. În 1534 deja Biblia completă a apărut în limba germană. În acel timp românii foloseau în Biserica Ortodoxă limba slavonă, pe care n-o înțelegeau. Sașii din Transilvania au tipărit prima carte în limba română, "Catehismul luteran", la Sibiu, în  anul 1544.

A.S.E. Deci, au vrut să-i ajute pe români.

C.I. Așa zic și eu. Însă, alții spun că au vrut să-i scoată din ortodoxie și din națiunea lor, să-i deznaționalizeze. Dar acum nu abordăm probleme de acest fel. Atenția noastră este spre Evanghelia Domnului nostru Iisus Hristos.

A.S.E. Lăudat să fie Numele Lui!

Rugăciunea lui Johannes Lebel

C.I. Jeden Augenblick ! În fiecare moment ! Cunosc și eu o rugăciune făcută de Johannes Lebel către Mântuitorul nostru Iisus Christos și aș vrea să vă întreb dacă vi se pare că Dumnezeu a împlinit-o în vremurile noastre, când un sas, Klaus Iohannis, este președintele României. Rugăciunea este următoarea:

"Acum Cristoase, mântuitorul și învățătorul tuturor,

Dăruiește Sibiului un magistrat atât de înțelept,

Care să poată apăra aceste locuri de la capătul lumii,

Ca vreun necaz să nu poată lovi Provincia.

Amin." (Stroilă, G., 2008, p. 211; și pdf,)

A.S.E. Credem și sperăm să fie așa, cu toate că unii îl critică tare pe președintele țării.

Tălmaciu, Thalmus, Talmud, și Iohhanis la Sfântul Mormânt în Israel

C.I. Lebel spune că localitatea Tălmaciu ar fi fost întemeiată de evreul Danista și că numele  localității Thalmus vine de la cartea sfântă a evreilor numită Talmud. Dar, iată că tocmai în aceste zile (începând de duminică 6 martie 2016) președintele României, Klaus Iohannis, creștin luteran, se află în vizită oficială de stat în țara evreilor, Israel, împreună cu soția lui, Carmen, creștină greco-catolică. Patriarhul grec-ortodox al Ierusalimului, Theophilos al III-lea, l-a numit pe Klaus Iohannis "făcător de pace". (Vintilă, C., 2016). Să ne amintim ce ne spune Mântuitorul lumii, Domnul nostru Iisus Hristos, despre făcătorii de pace!

 A.S.E. Că făcătorii de pace se vor numi "fii ai lui Dumnezeu." (Matei cap. 5, versetul 9).

C.I. Așa, cu amândoi genunchii pe pământ, în fața Sfântului Mormânt al lui Iisus, îmi convine să-l știu pe președintele României. Așa sperăm să obținem de la Mântuitorul și Învățătorul tuturor apărarea, protecția, pentru care s-a rugat Lebel. În schimb, Talmudul evreilor vorbește foarte urât despre Iisus și despre Maica Domnului. Acolo se spune că Maria, mama lui Iisus, a comis adulter. În Enciclopedia liberă, Wikipedia, varianta engleză, la articolul „Jesus in the Talmud”, se spune astfel: „Câteva dintre aceste texte indică faptul că mama nu era căsătorită cu Pandera, și comitea adulter și – prin implicație – Iisus a fost un copil bastard.” (Jesus in the Talmud, Wikipedia). Din Talmud s-au inspirat caricaturiștii francezi de la Charlie Hebdo în 2014 când au publicat "VERITABILA ISTORIE A MICULUI IISUS" și L-au prezentat cu nas de porc, iar pe Maica Domnului cu nas de scroafă, pe motiv că a fost o destrăbălată. (Hebdo, Ch., 2014, coperta). Cred că fratele și președintele nostru Klaus Iohannis nu este de acord cu aceste caricaturi, și nici cu Talmudul. Chiar dacă, a afirmat "Je suis Charlie", apoi a participat la marșul din Paris pentru a susține libertatea de exprimare fără limite, în ianuarie 2015.

A.S.E. Nu cred că președintele Klaus Iohannis este de acord ca Mântuitorul și Învățătorul lumii să fie caricaturizat.

C.I. Politica evreilor atei de a încuraja disprețul față de Persoanele Sfinte, prin Charlie Hebdo, în Franța, a fost încurajată prin solidarizarea guvernelor europene cu Charlie Hebdo în marșul din ianuarie 2015. Cred că fratele și președintele nostru nici n-a știut ce caricaturi au făcut cei de la Charlie Hebdo despre Mântuitorul lumii. Să încheiem cu rugăciunea lui Johannes Lebel, adaptată:

Acum, Cristoase, Mântuitorul și Învățătorul tuturor,

Fă ca președintele României să fie un magistrat atât de înțelept,

Încât să poată apăra aceste locuri de la capătul lumii,

Ca vreun necaz să nu poată lovi Țara noastră! Amin!

A.S.E. Amin! Așa să fie!

        Interviu cu o săsoaică din Tălmaciu, partea a II-a, realizată în octombrie 2016

La ce Biserică merge Klaus Iohannis de obicei?

C.I. Doamnă Ani, sau mai corect spus, soră Ani, cu ajutorul Tatălui nostru Sfânt din Ceruri, să continuăm discuția noastră de unde am rămas, de la rugăciune, și să o menținem pe linia Spiritului Curat al Mântuitorului lumii, Domnul nostru Iisus Christos.

A.S.E. De acord. Am observat că interviul nostru este reciproc. Nu numai dumneavoastră sunteți interesat să aflați, ci și eu sunt interesată să mai aflu câte ceva, atât despre sași cât și despre români.

C.I. Aș vrea să vă întreb dacă știți la ce Biserică din Sibiu merge de obicei președintele Klaus Iohannis.

A.S.E. La Biserica Romano-Catolică din Piața Mare.

C.I. Interesant, căci el aparține, ca și dumneavoastră de Biserica Evanghelică!

A.S.E. Așa-i. Însă, soția lui, Carmen, este greco-catolică.

C.I. Deci, se adeverește, încă o dată, că femeile pot fi puternice. Și dacă puterea lor este inspirată de Dumnezeu, atunci lucrurile merg spre bine. Dar cum de nu merge doamna Carmen la Biserica Greco-Catolică, dacă este greco-catolică?

A.S.E. Nu știu, nu prea știu care-i situația, dar, de fapt ce deosebire este între greco-catolici și romano-catolici?

C.I. Greco-catolicii au slujbele și calendarul ca și grecii, adică așa ca ortodocșii. Însă administrativ nu aparțin de ortodocși, ci de Papa de la Roma. În schimb, romano-catolicii, pe lângă faptul că aparțin cu administrația de Papa de la Roma, au alt tip de slujbe și de calendar. Deci, greco-catolicii au Paștile totdeauna cu ortodocșii, chiar dacă aparțin de Roma.

A.S.E. Înțeleg. Apare, totuși, de multe ori întrebarea: De ce nu avem toți creștinii Paștile la aceeași dată?

C.I. Tocmai din cauză că ortodocșii au un anumit  tip de calendar cu privire la Sărbătorile cu dată mișcătoare, iar romano-catolicii alt tip. Mai clar spus, ortodocșii țin Paștile după un calendar mai vechi, numit și calendar iulian (după numele unui împărat roman numit Iulius Caesar).

A.S.E. Multă lume spune că ar fi mai bine dacă toți creștinii din lume ar sărbători Paștile la aceeași dată.

C.I. Așa-i. Să revenim, totuși, la Carmen. Eu am aflat că ea mergea la Biserica Romano-Catolică și pe vremea comuniștilor, când Biserica Greco-Catolică era interzisă. Și cânta în cor acolo. Dar aș vrea să vă mai spun ceva de un preot greco-catolic vestit pentru cultura lui, și originar de lângă Tălmaciu. Aș vrea să amintim despre el, căci de la moartea lui s-au împlinit în luna mai, anul acesta, 210 ani.

A.S.E. De unde era?

C.I. Din Sadu.

A.S.E. Vă ascult.

Samuil Micu și Biblia

C.I. Samuil Micu (1745-1806)  a tradus Biblia în românește. Poate că ați știut?

A.S.E. Nu. Și el a tradus Biblia?

C.I. Da. Biblia tradusă de el este cunoscută ca Biblia de la Blaj, sau Biblia lui Clain. A apărut tipărită în anul 1795. Samuil Micu a făcut o  traducere mai bună, a reușit să dea în limba română o Biblie mai clară față de Biblia de la București.

A.S.E. Deci, exista Biblia în limba română și înainte de Biblia lui Klein.

C.I. Exista. Prima Biblie în limba română a fost Biblia de la București, tipărită în anul 1688.

A.S.E. Iarăși am ajuns să vorbim despre Biblie. Îmi pare bine.

C.I. Și mie. Căci Biblia conține Cuvintele și Legea lui Dumnezeu pentru oameni.

A.S.E. Lăudat să fie Numele Lui!

C.I. Jeden Augenblick! Von Ewigkeit zu Ewigkeit!

A.S.E. Într-un Psalm se spune despre Cuvântul lui Dumnezeu așa: Cuvântul Tău este o lumină pe cărarea mea.

C.I. Adevărat și frumos. Cred că tot în acel Psalm se spune că Legea lui Dumnezeu este mai bună decât mii de comori de aur și argint.

A.S.E. V-am arătat, în urmă cu câțiva ani, un Calendar cu file, în limba germană, în care pentru fiecare zi a anului găseam, sau exemple de persoane din Biblie, sau referințe la Dumnezeu și la lucrurile sfinte.

C.I. Da, sunt educative acele calendare. Eu am citit undeva că filosoful german Immanuel Kant a spus despre Biblie astfel: „Cred că existența Bibliei este cel mai mare beneficiu pentru rasa umană. Orice încercare de a-i micșora importanța, cred că, este o crimă împotriva umanității.”

A.S.E. Ați mai avea ceva de spus referitor la Biblia tradusă de Samuil Micu?

C.I. Ar fi multe lucruri bune și interesante de spus. Dar acum, vreau doar să amintesc faptul că traducerea aceasta a Bibliei a fost apreciată chiar și de ortodocși, încât episcopul ortodox  Filotei de la Buzău a preluat-o și a tipărit-o în perioada anilor 1854-1856, “într-o onestă ediție”. Așa a spus academicianul Camil Mureșanu, cu ocazia reeditării Bibliei de la Blaj în anul 2000. De asemenea, și poetul George Coșbuc a apreciat-o. (Mureșanu, 2000, p. 4)

George Coșbuc despre Biblia tradusă de Samuil Micu

A.S.E. Coșbuc? George Coșbuc! Ce a zis despre Biblia tradusă de Klein?

C.I. Coșbuc a zis așa:” Negreșit, Biblia de la Blaj e cea mai limpede tradusă, fiindcă au tradus-o bărbați cu înaltă cultură literară, pe lângă cea teologică.”

A.S.E. Deci, înțeleg că împreună cu Samuil Micu au mai lucrat și alții la traducere?

C.I. Da, am citit că episcopul Ioan Bob împreună cu un grup de oameni învățați de la Blaj au colaborat, au revizuit ce a tradus Samuil Micu.

A.S.E. Coșbuc era om deștept și iubea Biblia!

C.I. Cu siguranță. Anul acesta, în 20 septembrie, s-au împlinit 150 de ani de la nașterea lui Coșbuc (1866-1918).

A.S.E. Ce poezii frumoase a scris Coșbuc!

C.I. Foarte frumoase! Coșbuc și-a dat bine seama că nu toți oamenii apreciază lucrurile sfinte la fel, și că mai presus de oameni este Creatorul tuturor, Care știe cel mai bine ce să dea fiecăruia. El așa spune  în poezia numită “Poetul”:

“Ce-s unora lucruri a toate mai sus,

Par altora lucruri deșarte.

Dar știe Acel ce compasul și-a pus,

Pe marginea lumii-ntre viață și-apus,

De-i alb ori e negru ce-mparte!”

A.S.E. Adevărat și frumos spus! Rămâi pe gânduri.

C.I. Într-adevăr. Coșbuc și-a exprimat, tot în poezia aceasta, și iubirea adâncă și constantă față de neamul românesc, s-a identificat cu sufletul românilor, cu viața lor, cu bucuriile și durerile lor. Ia ascultați:

“Sunt suflet în sufletul neamului meu

Și-i cânt bucuria și-amarul-,

În ranele tale durutul sunt eu,

Și-otrava cu tine deodată o beu,

Când soarta-ți întinde paharul.

Și-oricare-ar fi drumul pe care-o s-apuci,

Răbda-vom pironul aceleiași cruci…”.

Ora de Religie în Lebel (și în România)

A.S.E. Într-adevăr, poeții sunt sensibili. Dar aș vrea să vă întreb ceva referitor la orele de Religie pe care le predați în Liceul tehnologic “Johannes Lebel” din Tălmaciu.

C.I. Vă ascult.

A.S.E. Ce impresie aveți despre ore, despre elevi?

C.I. Să vă răspund întâi despre ore. De fapt este o singură oră pe săptămână la fiecare clasă. Mi se pare puțin. De multe ori am auzit români vorbind cu admirație despre țări ca Germania, Austria și Belgia. În aceste țări sunt două ore pe săptămână  De la George Aniculoaie aflăm că în Austria religia  se poate “preda claselor formate și din trei elevi.” (Aniculoaie, 2015). Referitor la elevi, cred că e bine  să repet ce a zis Coșbuc: “Ce-s unora lucruri a toate mai sus/ Par altora lucruri deșarte.” De fapt, elevii sunt oglinda adulților. Acuma-i rândul meu să vă spun un proverb, pe românește:

A.S.E. Vă ascult.

C.I. Capra sare masa,

Iada sare casa.

A.S.E. Adică, vreți să spuneți că dacă părinții neglijează sau disprețuiesc lucrurile sfinte, atunci copiii lor le vor neglija sau le vor disprețui și mai mult.

C.I. Da. În general așa este. Mai sunt uneori rare excepții. Dar sunt cazuri când părinții sunt plecați la lucru în străinătate, iar copiii au rămas aici, cu bunici care cu greu îi supraveghează. Sau sunt cazuri când părinții sunt divorțați. De multe ori educația și bunul simț al copiilor lipsesc. Dar aș vrea să vă amintesc, căci am mai discutat noi în aprilie, despre bulgari. Au decis să aibă patru ore de religie pe săptămână. De la redacția de știri Locașuri Ortodoxe am aflat că „Este nevoie de inscrierea a minim 13 copii, pentru infiintarea unei grupe care sa studieze religia intre orele de curs.” (Știri, 2016).

A.S.E. Oare cum de au ajuns să gândească în felul acesta?

C.I. Eu am găsit două explicații: 1. În urmă cu câțiva ani am citit că Biserica Ortodoxă Bulgară făcea apel la rugăciune, îngrijorată că prea mulți bulgari se sinucid. Adică, îndoctrinați în ateism în perioada comunistă, bulgarii se confruntă acum cu viața și individualismul din capitalism. Neavând o ancoră a speranței în Tatăl Sfânt din Ceruri, omul când se lovește de problemele grele ale vieții nu mai vede niciun rost pentru a lupta și a trăi. 2. Concurența, expansiunea islamică, în primul rând din partea turcilor vecini, îi determină pe bulgari să-și ia măsuri de întărire la nivel național. Islamicii nu se rușinează să-L mărturisească pe Allah, în primul rând  prin rugăciunea de cinci ori pe zi. La anumite ore din zi, ei pun covorașul jos, se pun în genunchi și Îi mulțumesc lui Allah, indiferent de locul, de țara, în care se află ei cu diferite probleme. Și pentru că religia lor le permite să fie poligami, islamicii fac concurență creștinilor și când e vorba de fete și de femei.

A.S.E. Într-adevăr, sunt probleme serioase.

C.I. Sunt, pentru că decadența la creștini este mare. Cedând influențelor ateiste din Occident, creștinii în multe țări au legiferat că este normală căsătoria între persoane de același sex. Știm că în România, în acest an, s-au adunat peste trei milioane de semnături cu scopul de a se face demersurile legale, prin Curtea Constituțională, Prin Parlament, prin Referendum, tocmai pentru a apăra normalitatea lăsată de Dumnezeu a familiei, în care prin “soți” se înțelege numai un bărbat și o femeie. Ce să mai spunem de 236 de copii uciși pe zi, prin avort, în România, de către români? În anul 2015, 84.960 de copii au fost uciși astfel. Teroriștii islamiști din Nigeria în 2015 au ucis 4000 de creștini. Care sunt mai răi?

A.S.E. Biblia, Evanghelia, Legea creștinilor, se cuvine să fie mai mult studiate și respectate.

C.I. Adevărat. Vă mulțumesc pentru interviul reciproc. Să încheiem cu o rugăciune!

A.S.E. Doamne Iisuse Christoase, Mântuitorul și Învățătorul tuturor, Te rugăm frumos, dă-ne putere să ÎL iubim pe Tatăl nostru Sfânt din Ceruri și să ÎL respectăm prin comportamentul nostru, așa cum ne înveți Tu în Evanghelie!

C.I. Amin! Așa să fie, în fiecare moment, în fiecare zi și noapte, în vecii vecilor!

BIBLIOGRAFIE

Mehedinți, Simion, (1995), CREȘTINISMUL ROMÂNESC, Adaos la Caracterizarea etnografică a poporului român, Fundația Anastasia, 1995, p. 23, format pdf, p. 13.

https://profudegeogra.files.wordpress.com/2011/05/crestinismul-romanesc.pdf (Accesat în 5 octombrie 2016)

Kloos-Ilea, Mihaela, (2014) Unde sunt sașii noștri?, Parada, 10 iunie 2014, POVEȘTI SĂSEȘTI, http://povestisasesti.com/2014/06/10/unde-sunt-sasii-nostri/ (Accesat în 5 octombrie 2016)

 Moodt, Georg, (2013), Tălmaciu, Tabel cronologic, pliant, Editor H.O.G. Talmesch, Georg Moodt, 64625

Bensheim, ediție: junie 2013.

Stratulat, C.N., Monografia Tălmaciului, Sibiu, 1997, p. 59, apud Gabriel Stroilă, Tălmaciu între miturile istoriei și realitățile contemporane, Editura Adalex, 2008, p. 140.

Stroilă, dr. Gabriel, (2008), doc. pdf, TĂLMACIU ÎNTRE MITURILE ISTORIEI ȘI REALITĂȚILE CONTEMPORANE, p. 5; pp. 163-165; pp. 194-206. (Accesat în 5 octombrie 2016), REPERE ISTORICE ALE TĂLMACIULUI, Orașul Tălmaciu, http://www.talmaciu.ro/

*** Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România, Wikipedia,

https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Biserica_Evanghelic%C4%83_de_Confesiune_Augustan%C4%83_din_Rom%C3%A2nia (Accesat în 5 octombrie 2016)

 Vintilă, Carmen, (2016), Carmen și Klaus Iohannis, la Mormântul Sfânt, evz.ro, miercuri, 09 martie 2016, http://www.evz.ro/carmen-si-klaus-iohannis-la-mormantul-sfant.html (Accesat  în 5 octombrie 2016)

*** Jesus in the Talmud, Mother and father,  From Wikipedia, the free encyclopedia,

https://en.wikipedia.org/wiki/Jesus_in_the_Talmud#Mother_and_father (Accesat în 5 octombrie 2016)

 Hebdo, Ch., (2014), LA VÉRITABLE HISTOIRE DU PETIT JÉSUS, Paris, 2014, coperta și prezentarea cărții,

http://blog-picard.fr/bulles-picardes/les-albums-a-ne-pas-rater/jesus-revient-avec-charlie-hebdo/ (Accesat în 5 octombrie 2016)

https://www.amazon.fr/hors-s%C3%A9rie-v%C3%A9ritable-histoire-%C3%89vangiles-apocryphes/dp/B00RZO7Y1W/ref=monarch_sidesheet_image

Mureșanu, acad. Camil, (2000), Cartea Cărților, pdf, p. 4,

http://www.history-cluj.ro/Biblia/pag3.htm (Accesat în 7 octombrie 2016)

http://www.history-cluj.ro/Biblia/pag4.htm (Accesat în 7 octombrie 2016)

Aniculoaie diac.G., (2015), Religia se predă în toate țările europene, Ziarul Lumina, 8 martie 2015,

http://ziarullumina.ro/religia-se-preda-in-toate-tarile-europene-99708.html (Accesat în data de 8 octombrie 2016)

Știri, Redacția, (2016), Ora de religie în școală – 4 ore pe săptămână în loc de una. Agitație și în Bulgaria (exclusiv), Lacasuri Ortodoxe, https://lonews.ro/educatie-cultura/22497-ora-de-religie-in-scoala-4-ore-pe-saptamana-in-loc-de-una-agitatie-si-in-bulgaria-exclusiv.html (Accesat în 8 octombrie 2016)