joi, 2 februarie 2017

EXISTENȚA LUI DUMNEZEU ÎN CALCULELE MATEMATICE, LOGICE, FILOSOFICE, ALE MATEMATICIANULUI GÖDEL

de Pr. Prof. Ion Ciungu

                                    “Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut vreodată; Fiul cel Unul-Născut, Care este în sânul Tatălui, Acela L-a făcut cunoscut.” (Sfânta Evanghelie după Ioan, cap. 1, versetul 18).[1]



Doi informaticieni zic că au demonstrat o teoremă a matematicianului Kurt Gödel


(a. Poate matematica să dovedească existența lui Dumnezeu? b. Dovadă matematică despre existența lui Dumnezeu? c. Câteva date despre Gödel)


Matematicianul Kurt Gödel (1906-1978)


          a. Poate matematica să dovedească existența lui Dumnezeu?

În data de 31 ianuarie 2017, articolul “Can Mathematics Prove The Existence Of God?”[2], a fost publicat pe Christian Today, de către Dr. Emanuel Rutten, cercetător și conferențiar în filosofie, la Facultatea de Științe Umaniste, de la Universitatea Liberă din Amsterdam. Rutten își începe articolul astfel:

„Un articol recent publicat pe Patheos vorbește despre doi informaticieni care pretind că au aplicat programe ultramoderne pe computer pentru a arăta că «dovada matematică» a lui Kurt Gödel pentru existența lui Dumnezeu este în întregime corectă.

În 2013 informaticienii C Benzmüller de la Universitatea Liberă din Berlin și BW Paleo de la Universitatea Tehnică din Viena într-adevăr au demonstrat prin aplicarea de programe specializate că concluzia lui  Gödel că Dumnezeu există decurge logic din presupunerile sau premizele lui. Ceea ce ambii oameni de știință au arătat astfel este că concluzia lui Gödel este adevărată dacă se consideră că premizele lui sunt adevărate.”
Spicuiesc, în continuare, din acest articol, idei principale:

Nu înseamnă că avem o dovadă de succes despre existența lui Dumnezeu, căci informaticienii au demonstrat doar că din punct de vedere logic este valabilă concluzia extrasă de Gödel din premize. Acest lucru nu este nicio surpriză, căci se știe că Gödel este considerat unul dintre cei mai mari logicieni de la Aristotel până acum. Dar informaticienii nu spun nimic despre adevărul premizelor de la care pleacă Gödel. Întrebarea reală este dacă se cuvine să acceptăm premizele lui Gödel. Oricine le acceptă va trebui neapărat să accepte concluzia că Dumnezeu există.

Premizele lui Gödel nu sunt de natură logică sau matematică, ci sunt premize de natură filosofică, mai precis, de natură metafizică, premize despre natura fundamentală a realității. „O premiză susține că există proprietăți «pozitive», iar alte din premizele lui afirmă căi specifice în care aceste proprietăți sunt relaționate reciproc. Un computer nu ne poate spune nimic despre faptul dacă aceste premize sunt adevărate.”

Premizele nu sunt evidente prin ele însele. Există o dezbatere vie între metafizicieni cu privire la faptul dacă ele pot fi justificate. Cel mult se poate spune despre ele că sunt plauzibile. Deci, concluzia este plauzibilă. Premizele sporesc plauzibilitatea existenței lui Dumnezeu, dar nu duc la o dovadă a existenței lui Dumnezeu.

De fapt, existența lui Dumnezeu, pur și simplu, nu poate fi dovedită. „Cel mai bun lucru pe care îl putem face este să aducem argumente rezonabile pentru existența lui Dumnezeu. Astfel de argumente arată că este rezonabil să credem că Dumnezeu există. Ele fac existența lui Dumnezeu în mod plauzibil adevărată. De fapt, aceste argumente luate laolaltă arată că teismul este cea mai rezonabilă concepție despre lume. ... Ele nu ajung la o dovadă, dar fac credința în Dumnezeu complet rezonabilă. Sau după cum a exprimat așa de bine Sfântul Anselm de Canterbury: fides quaerens intellectum, «Credința în căutarea înțelegerii»”.

„Argumentul lui Gödel pentru existența lui Dumnezeu se încadrează în categoria argumentelor ontologice. Argumentele ontologice pleacă de la gândirea pură și nu fac nicio referință la experiențele senzoriale. Startul lor este de la o definiție specifică a lui Dumnezeu, cum este definiția dată de Anselm că Dumnezeu este «acela, decât care nimic mai mare nu poate fi conceput», sau că Dumnezeu este o «ființă perfectă în mod maxim». De la o astfel de definiție existența lui Dumnezeu este dedusă pas cu pas prin raționament strict logic făcând uz de anumite premize.”

„Primul argument ontologic din istorie este de la Anselm. ... Argumentul lui Gödel este un tip foarte diferit de argumentul ontologic al lui Anselm. În anii recenți, argumentul lui Gödel a fost îmbunătățit în mod semnificativ de către Alexander Pruss. El a propus premize alternative care sunt mai plauzibile.”

„Pe lângă argumentele ontologice, există alte tipuri de argumente pentru existența lui Dumnezeu care fac uz de logica modală ... Împreună, aceste argumente fac existența lui Dumnezeu probabilă, mai ales dacă adăugăm la acest set diferitele argumente pentru existența lui Dumnezeu: argumentul cosmologic, argumentul teleologic, argumentul moral, argumentul estetic. ...”.

“La care Dumnezeu face referire argumentul lui Gödel? La Dumnezeul Creștinismului, sau la Dumnezeul altei tradiții monoteiste? Mai precis formulată, concluzia argumentului lui Gödel spune că există o ființă care posedă toate proprietățile «pozitive». ... Este un argument pentru teism, nu pentru Creștinism.”


          b. Dovadă matematică despre existența lui Dumnezeu?

Pe data de 23 ianuarie 2017, articolul “Mathematical proof of God’s existence?”[3] a fost publicat pe Patheos, de către scriitorul american Gene Veith, director al Institutului Cranach, de la Seminarul Teologic Concordia, din statul Indiana. Articolul începe astfel:
„Marele matematician și logician Kurt Gödel, care a murit în 1978, a lăsat în urma lui o serie de ecuații care pretind că dovedesc existența lui Dumnezeu.

După cum înțeleg eu aceasta (și eu nu înțeleg matematica!), ecuațiile acestea testează validitatea argumentului ontologic pentru existența lui Dumnezeu, exprimat de Sfântul Anselm, care îl definește pe Dumnezeu ca fiind cea mai mare ființă care poate fi concepută. O astfel de ființă ar trebui să aibă proprietatea existenței; altminteri, noi am putea concepe o ființă mai mare, adică, una care există. Și aceea ar fi Dumnezeu.

Aceasta sună ca un joc de limbaj, dar filosofii s-au luptat cu acest argument timp de secole, găsindu-l a fi mai formidabil decât ar putea părea la suprafață.
În zilele noastre, doi informaticieni europeni au aplicat dovada matematică pe un computer și au găsit că este valabilă.”

Gene Veith a preluat informația din ziarul britanic Express, din articolul “Scientists use mathematical calculations to PROVE the existence of God”, publicat de Sean Martin, în 23 ianuarie, 2017.[4]
Definițiile, axiomele, corolarul și teoremele lui Gödel pot fi văzute și verificate de cine dorește, accesând articolele în engleză, la notele 3 și 4 de la subsolul acestui articol.


          c. Câteva date despre Gödel

Kurt Gödel s-a născut la Brno, în Austro-Ungaria, în anul 1906, într-o familie de etnie germană. Acum Brno este în Republica Cehă. Tatăl lui era catolic, mama protestantă (luterană), iar copilul a fost botezat în religia mamei. A fost cetățean cehoslovac, austriac, german, american.

„A fost un teist convins, în tradiția creștină. Susținea noțiunea că Dumnezeu este personal. Credea cu fermitate într-o viață după moarte...”.
A murit în 1978 în SUA, la Princeton, New Jersey. Informațiile acestea le-am luat din Enciclopedia liberă Wikipedia, variantele română și engleză, de la articolul Kurt Gödel, de la subtitlurile „Biografie” și “Religious Views”.[5]


Mult iubit și frumos slăvit să fie Tatăl nostru Sfânt din Ceruri, și de noi, în fiecare moment, în vecii vecilor!






[1] Sfânta Evanghelie după Ioan, cap. 1, versetul 18, http://www.bibliaortodoxa.ro/noul-testament/35/Ioan
[2]Dr. Emanuel Rutten, Can Mathematics Prove The Existence Of God?, Christian Today, 31 January 2017, http://www.christiantoday.com/article/can.mathematics.prove.the.existence.of.god/104285.htm
[3]Gene Veith, Mathematical proof of God’s existence?, Patheos, January 23, 2017, http://www.patheos.com/blogs/geneveith/2017/01/mathematical-proof-of-gods-existence/#more-26911
[4]Sean Martin, Scientists use mathematical calculations to PROVE the existence of God, Express, Jan 23, 2017, http://www.express.co.uk/news/science/756870/proof-of-god-kurt-godel
la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

Pe 30 ianuarie este SĂRBĂTOARE: SFINȚII TREI IERARHI (VASILE CEL MARE, GRIGORIE TEOLOGUL ȘI IOAN GURĂ DE AUR). Începând din secolul al IV – lea și până acum, sub inspirația Duhului Sfânt al Domnului nostru Iisus Hristos, CEI TREI IERARHI, PRIN EXEMPLELE VIEȚILOR LOR, PRIN OPERELE LOR SFINTE, AU RĂSPÂNDIT ȘI RĂSPÂNDESC LUMINĂ PRINTRE OAMENI, SPRE SLAVA VEȘNICULUI NOSTRU TATĂ CERESC ATOTSFÂNT ȘI ATOTPUTERNIC. Pe lângă operele scrise de ei, care au ajuns până la noi, se cuvine să reținem următoarele: 1) Sfântul Vasile cel Mare (330 - 379) a fost Arhiepiscop al Cezareei Capadociei, în ultimii 9 ani ai vieții lui (actualmente Cezareea Capadociei este în Turcia, având numele de Kayseri). El a orânduit viața monahală și a întemeiat, pe lângă Biserică, azile, spitale, cantine și școli, în special pentru ajutorul celor săraci și neputincioși. Sfânta Liturghie alcătuită de Sfântul Vasile cel Mare se oficiază și azi în Biserica Ortodoxă și în Biserica Greco-Catolică, de 10 ori în fiecare an. 2) Sfântul Ierarh Grigorie Teologul (numit și Grigorie de Nazianz, căci a fost Episcop de Nazianz, un orășel în regiunea Capadocia) a trăit în perioada dintre anii 329 – 390. El a participat la Al Doilea Sinod Ecumenic, la Constantinopol, în anul 381, fiind ales chiar să conducă acest Sinod, în locul Episcopului Meletie care a murit atunci. La acest sinod a fost alcătuită a 2-a parte din Crez, adică partea despre credința în Duhul Sfânt, în Biserică, în Botez, în învierea morților și în viața veșnică. Grigorie a rămas celebru pentru apărarea învățăturii creștine corecte referitoare la taina Sfintei Treimi (adică referitoare la adevărul despre egalitatea, consubstanțialitatea și eternitatea Celor Trei Persoane Divine: Tatăl Sfânt Ceresc, Fiul Sfânt Ceresc și Duhul Sfânt Ceresc. Deci, Ființa Divină este Una, dar Persoanele Divine sunt Trei. Cele Trei Persoane au o Singură Ființă). 3) Sfântul Ioan Gură de Aur a trăit în perioada dintre anii 347 – 407. El a fost Arhiepiscop al Constantinopolului în ultimii 10 ani ai vieții lui. Pentru talentul său oratoric a primit supranumele de Gură de Aur. "Într-o vreme în care clerul cetății era vehement criticat pentru stilul său de viață luxos, Sfântul Ioan era hotărât să reformeze clerul din Constantinopol. Eforturile sale s-au lovit de o serioasă rezistență și au avut un efect limitat." ... "Exilarea sa în mai multe rânduri arată că puterea seculară avea o puternică influență în Biserica răsăriteană din această perioadă istorică." Sfânta Liturghie alcătuită de Sfântul Ioan Gură de Aur este cea mai des folosită Sfântă Liturghie în Biserica Ortodoxă și în Biserica Greco-Catolică. Pentru viețile lor sfinte, pentru cultura lor creștină corectă, pentru operele lor, Sfinții Trei Ierarhi sunt considerați patroni ai școlilor teologice. ... Pentru rugăciunile Preacuratei Fecioare Maria, Preasfânta Ta Mamă, și pentru Rugăciunile Tuturor Sfinților Tăi, inclusiv ale Sfinților Trei Ierarhi, Doamne Iisuse Hristoase, Te rugăm frumos prin Duhul Sfânt, îndură-Te spre noi și ne mântuiește, spre slava Veșnicului nostru Tată Ceresc Atotsfânt și Atotputernic, în fiecare moment, în vecii vecilor! Amin! Amin! Așa să fie! Îți mulțumim frumos!... [Haideți să ne amintim, sau să aflăm acum, textul evanghelic care se citește la Sfânta Liturghie pe 30 ianuarie, la sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi!]

  Pr. prof. Ion Ciungu Textul evanghelic care se citește la Sfânta Liturghie de sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi este din Sfânta Evangheli...