joi, 2 februarie 2017

EXISTENȚA LUI DUMNEZEU ÎN CALCULELE MATEMATICE, LOGICE, FILOSOFICE, ALE MATEMATICIANULUI GÖDEL

de Pr. Prof. Ion Ciungu

                                    “Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut vreodată; Fiul cel Unul-Născut, Care este în sânul Tatălui, Acela L-a făcut cunoscut.” (Sfânta Evanghelie după Ioan, cap. 1, versetul 18).[1]



Doi informaticieni zic că au demonstrat o teoremă a matematicianului Kurt Gödel


(a. Poate matematica să dovedească existența lui Dumnezeu? b. Dovadă matematică despre existența lui Dumnezeu? c. Câteva date despre Gödel)


Matematicianul Kurt Gödel (1906-1978)


          a. Poate matematica să dovedească existența lui Dumnezeu?

În data de 31 ianuarie 2017, articolul “Can Mathematics Prove The Existence Of God?”[2], a fost publicat pe Christian Today, de către Dr. Emanuel Rutten, cercetător și conferențiar în filosofie, la Facultatea de Științe Umaniste, de la Universitatea Liberă din Amsterdam. Rutten își începe articolul astfel:

„Un articol recent publicat pe Patheos vorbește despre doi informaticieni care pretind că au aplicat programe ultramoderne pe computer pentru a arăta că «dovada matematică» a lui Kurt Gödel pentru existența lui Dumnezeu este în întregime corectă.

În 2013 informaticienii C Benzmüller de la Universitatea Liberă din Berlin și BW Paleo de la Universitatea Tehnică din Viena într-adevăr au demonstrat prin aplicarea de programe specializate că concluzia lui  Gödel că Dumnezeu există decurge logic din presupunerile sau premizele lui. Ceea ce ambii oameni de știință au arătat astfel este că concluzia lui Gödel este adevărată dacă se consideră că premizele lui sunt adevărate.”
Spicuiesc, în continuare, din acest articol, idei principale:

Nu înseamnă că avem o dovadă de succes despre existența lui Dumnezeu, căci informaticienii au demonstrat doar că din punct de vedere logic este valabilă concluzia extrasă de Gödel din premize. Acest lucru nu este nicio surpriză, căci se știe că Gödel este considerat unul dintre cei mai mari logicieni de la Aristotel până acum. Dar informaticienii nu spun nimic despre adevărul premizelor de la care pleacă Gödel. Întrebarea reală este dacă se cuvine să acceptăm premizele lui Gödel. Oricine le acceptă va trebui neapărat să accepte concluzia că Dumnezeu există.

Premizele lui Gödel nu sunt de natură logică sau matematică, ci sunt premize de natură filosofică, mai precis, de natură metafizică, premize despre natura fundamentală a realității. „O premiză susține că există proprietăți «pozitive», iar alte din premizele lui afirmă căi specifice în care aceste proprietăți sunt relaționate reciproc. Un computer nu ne poate spune nimic despre faptul dacă aceste premize sunt adevărate.”

Premizele nu sunt evidente prin ele însele. Există o dezbatere vie între metafizicieni cu privire la faptul dacă ele pot fi justificate. Cel mult se poate spune despre ele că sunt plauzibile. Deci, concluzia este plauzibilă. Premizele sporesc plauzibilitatea existenței lui Dumnezeu, dar nu duc la o dovadă a existenței lui Dumnezeu.

De fapt, existența lui Dumnezeu, pur și simplu, nu poate fi dovedită. „Cel mai bun lucru pe care îl putem face este să aducem argumente rezonabile pentru existența lui Dumnezeu. Astfel de argumente arată că este rezonabil să credem că Dumnezeu există. Ele fac existența lui Dumnezeu în mod plauzibil adevărată. De fapt, aceste argumente luate laolaltă arată că teismul este cea mai rezonabilă concepție despre lume. ... Ele nu ajung la o dovadă, dar fac credința în Dumnezeu complet rezonabilă. Sau după cum a exprimat așa de bine Sfântul Anselm de Canterbury: fides quaerens intellectum, «Credința în căutarea înțelegerii»”.

„Argumentul lui Gödel pentru existența lui Dumnezeu se încadrează în categoria argumentelor ontologice. Argumentele ontologice pleacă de la gândirea pură și nu fac nicio referință la experiențele senzoriale. Startul lor este de la o definiție specifică a lui Dumnezeu, cum este definiția dată de Anselm că Dumnezeu este «acela, decât care nimic mai mare nu poate fi conceput», sau că Dumnezeu este o «ființă perfectă în mod maxim». De la o astfel de definiție existența lui Dumnezeu este dedusă pas cu pas prin raționament strict logic făcând uz de anumite premize.”

„Primul argument ontologic din istorie este de la Anselm. ... Argumentul lui Gödel este un tip foarte diferit de argumentul ontologic al lui Anselm. În anii recenți, argumentul lui Gödel a fost îmbunătățit în mod semnificativ de către Alexander Pruss. El a propus premize alternative care sunt mai plauzibile.”

„Pe lângă argumentele ontologice, există alte tipuri de argumente pentru existența lui Dumnezeu care fac uz de logica modală ... Împreună, aceste argumente fac existența lui Dumnezeu probabilă, mai ales dacă adăugăm la acest set diferitele argumente pentru existența lui Dumnezeu: argumentul cosmologic, argumentul teleologic, argumentul moral, argumentul estetic. ...”.

“La care Dumnezeu face referire argumentul lui Gödel? La Dumnezeul Creștinismului, sau la Dumnezeul altei tradiții monoteiste? Mai precis formulată, concluzia argumentului lui Gödel spune că există o ființă care posedă toate proprietățile «pozitive». ... Este un argument pentru teism, nu pentru Creștinism.”


          b. Dovadă matematică despre existența lui Dumnezeu?

Pe data de 23 ianuarie 2017, articolul “Mathematical proof of God’s existence?”[3] a fost publicat pe Patheos, de către scriitorul american Gene Veith, director al Institutului Cranach, de la Seminarul Teologic Concordia, din statul Indiana. Articolul începe astfel:
„Marele matematician și logician Kurt Gödel, care a murit în 1978, a lăsat în urma lui o serie de ecuații care pretind că dovedesc existența lui Dumnezeu.

După cum înțeleg eu aceasta (și eu nu înțeleg matematica!), ecuațiile acestea testează validitatea argumentului ontologic pentru existența lui Dumnezeu, exprimat de Sfântul Anselm, care îl definește pe Dumnezeu ca fiind cea mai mare ființă care poate fi concepută. O astfel de ființă ar trebui să aibă proprietatea existenței; altminteri, noi am putea concepe o ființă mai mare, adică, una care există. Și aceea ar fi Dumnezeu.

Aceasta sună ca un joc de limbaj, dar filosofii s-au luptat cu acest argument timp de secole, găsindu-l a fi mai formidabil decât ar putea părea la suprafață.
În zilele noastre, doi informaticieni europeni au aplicat dovada matematică pe un computer și au găsit că este valabilă.”

Gene Veith a preluat informația din ziarul britanic Express, din articolul “Scientists use mathematical calculations to PROVE the existence of God”, publicat de Sean Martin, în 23 ianuarie, 2017.[4]
Definițiile, axiomele, corolarul și teoremele lui Gödel pot fi văzute și verificate de cine dorește, accesând articolele în engleză, la notele 3 și 4 de la subsolul acestui articol.


          c. Câteva date despre Gödel

Kurt Gödel s-a născut la Brno, în Austro-Ungaria, în anul 1906, într-o familie de etnie germană. Acum Brno este în Republica Cehă. Tatăl lui era catolic, mama protestantă (luterană), iar copilul a fost botezat în religia mamei. A fost cetățean cehoslovac, austriac, german, american.

„A fost un teist convins, în tradiția creștină. Susținea noțiunea că Dumnezeu este personal. Credea cu fermitate într-o viață după moarte...”.
A murit în 1978 în SUA, la Princeton, New Jersey. Informațiile acestea le-am luat din Enciclopedia liberă Wikipedia, variantele română și engleză, de la articolul Kurt Gödel, de la subtitlurile „Biografie” și “Religious Views”.[5]


Mult iubit și frumos slăvit să fie Tatăl nostru Sfânt din Ceruri, și de noi, în fiecare moment, în vecii vecilor!







[1] Sfânta Evanghelie după Ioan, cap. 1, versetul 18, http://www.bibliaortodoxa.ro/noul-testament/35/Ioan
[2]Dr. Emanuel Rutten, Can Mathematics Prove The Existence Of God?, Christian Today, 31 January 2017, http://www.christiantoday.com/article/can.mathematics.prove.the.existence.of.god/104285.htm
[3]Gene Veith, Mathematical proof of God’s existence?, Patheos, January 23, 2017, http://www.patheos.com/blogs/geneveith/2017/01/mathematical-proof-of-gods-existence/#more-26911
[4]Sean Martin, Scientists use mathematical calculations to PROVE the existence of God, Express, Jan 23, 2017, http://www.express.co.uk/news/science/756870/proof-of-god-kurt-godel

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Sărbătoarea de azi se numește SFÂNTA TREIME. Azi este A Doua Zi De Rusalii, iar această zi este dedicată lui DUMNEZEU, ADICĂ FIINȚEI SUPREME VEȘNICE CARE A CREAT LUMEA, CARE SUSȚINE LUMEA, CARE POARTĂ DE GRIJĂ LUMII, CARE A MÂNTUIT LUMEA, CARE SFINȚEȘTE LUMEA, CARE VA JUDECA LUMEA CU DREPTATE. Noi, creștinii, avem UN SINGUR DUMNEZEU, adică avem o credință monoteistă. Este mare taina despre Dumnezeul nostru! Dumnezeul nostru este UNUL SINGUR, DAR EL ESTE VEȘNIC ÎN TREI PERSOANE. Să explicăm această exprimare neobișnuită! Când spunem că Dumnezeul nostru este UNUL SINGUR, ne referim la Veșnica Lui Ființă spirituală și infinită. Ființa (esența, natura) Dumnezeului nostru este UNA. DUMNEZEU ARE O SINGURĂ FIINȚĂ. Din alt punct de vedere, adică dacă ne referim la Persoanele Divine, spunem că Dumnezeul nostru S-a făcut cunoscut oamenilor în TREI PERSOANE, și prin urmare ÎL cunoaștem ca SFÂNTA TREIME: 1) TATĂL CERESC VEȘNIC; 2) FIUL VEȘNIC AL TATĂLUI CERESC; și 3) DUHUL SFÂNT VEȘNIC AL TATĂLUI CERESC. Deci, Dumnezeul nostru este UNUL ÎN FIINȚĂ, dar El este ÎNTREIT ÎN PERSOANE. Avem de a face cu o taină foarte mare! Cu o axiomă. Axiomele se cred, nu se demonstrează: 1+1+1=1, adică Trei Persoane Divine, Veșnice, Egale, Adevărate și Distincte au O Singură Ființă Divină, Neîmpărțită, Infinită, Veșnică și Adevărată. S-au făcut analogii pentru a ne apropia cumva de această Taină: de ex., timpul vieții noastre este unul singur, dar are trei aspecte: trecut, prezent și viitor. Sau altă analogie, un singur pom are trei părți: rădăcină, tulpină și coroană. Sau altă analogie: soarele care ne luminează și ne încălzește viața este unul, dar observăm că are trei aspecte: 1) discul plin de lumină albă care stă în depărtare; 2) lumina albă care coboară până la noi; 3) căldura care coboară până la noi. Bineînțeles că sunt slabe aceste analogii, dar totuși, ne ajută un pic să înțelegem Taina Sfintei Treimi. Oricum, Taina rămâne Taină, Misterul despre Un Singur Dumnezeu Veșnic Adevărat în Trei Persoane Divine, Veșnice, Adevărate, rămâne insondabil. ... Sfânta Treime este reprezentată iconografic sub forma celor Trei Îngeri Care s-au arătat patriarhului biblic Avraam, la stejarul Mamvri, în perioada Vechiului Testament. Deși erau Trei Persoane, Avraam se adresează ca Unui Singur Dumnezeu: "Doamne, dac'am aflat har în ochii Tăi, nu-l ocoli pe robul Tău!” ... EXPLICAȚIE referitoare la ICOANA SFINTEI TREIMI, icoană pictată de Andrei Rubliov (c.1360 – c.1430), pictor rus, declarat sfânt în anul 1988. În limba rusă această icoană se numește TROIȚA (Treime) sau IKONA SVYATOY TROYȚY (Icoana Sfintei Treimi). De asemenea, această icoană se mai numește și OSPITALITATEA LUI AVRAAM. În Sfânta Tradiție Creștină, încă din vechime, există interpretarea că Dumnezeu S-a arătat patriarhului biblic Avraam, la stejarul Mamvri, sub forma Celor Trei Oameni (sau a Celor Trei Îngeri). Avraam a dat dovadă de foarte mult respect și de foarte multă ospitalitate, dând îndrumări soției sale Sarra să facă azime, apoi dând îndrumări slugii sale să sacrifice un vițel, pentru a pregăti masă Oaspeților. În interpretarea creștină, Cei Trei Oameni (la care unii interpreți se referă ca fiind Cei Trei Îngeri) sunt, de fapt, Cele Trei Persoane Dumnezeiești Veșnice: VEȘNICUL TATĂ SFÂNT CERESC, VEȘNICUL FIU SFÂNT CERESC ȘI VEȘNICUL DUH SFÂNT CERESC, adică VEȘNICA SFÂNTĂ TREIME CEREASCĂ ÎNTR-O SINGURĂ FIINȚĂ DIVINĂ. Explicația referitoare la ICOANA SFINTEI TREIMI, icoană pictată de Andrei Rubliov, este următoarea: ÎN CENTRU este FIUL. El Se uită și Se roagă către TATĂL. Mâna dreaptă a Fiului indică spre Potir și dincolo de Potir spre DUHUL SFÂNT. În fundal, în spatele Fiului, este un pom, un simbol al Fiului și al lemnului Sfintei Cruci ca Pom al Vieții. ... ÎN DREAPTA FIULUI este TATĂL. El răspunde rugăciunii Fiului, binecuvântând lucrarea mântuitoare a Fiului și privește spre Duhul Sfânt. În fundal, în spatele Tatălui, este o casă, un simbol al Tatălui: “În casa Tatălui Meu sunt multe locașuri.” (Ioan 14, 2). ... DUHUL SFÂNT Își apleacă smerit capul și încuviințează, scoțând în evidență acest consimțământ. În fundal, este o stâncă, un simbol al izvorului dătător de viață al Duhului Sfânt care țâșnește din “stânca spirituală” – Hristos. ... PE MASĂ este un POTIR – BOL cu capul vițelului sacrificat, un simbol al sacrificiului Fiului. ... Este potrivit să ne punem sub ocrotirea SFINTEI TREIMI, chiar și acum, prin cuvintele următoare: NĂDEJDEA MEA ESTE TATĂL, SCĂPAREA MEA (REFUGIUL) ESTE FIUL, ACOPERĂMÂNTUL MEU (PROTECȚIA) ESTE DUHUL SFÂNT. TREIME SFÂNTĂ, SLAVĂ ȚIE! Este potrivit să ne închinăm și noi SFINTEI TREIMI, chiar și acum, rostind rugăciunea următoare: PREASFÂNTĂ TREIME, TE RUGĂM FRUMOS, ÎNDURĂ-TE SPRE NOI! DOAMNE, CURĂȚĂ PĂCATELE NOASTRE! STĂPÂNE, IARTĂ FĂRĂDELEGILE NOASTRE! SFINTE, CERCETEAZĂ ȘI VINDECĂ NEPUTINȚELE NOASTRE, PENTRU NUMELE TĂU! Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh acum și pururea și în vecii vecilor! Amin! ... De asemenea, haideți să ne amintim, sau să aflăm acum, textele evanghelice care se citesc la Sfânta Liturghie în A Doua Zi De Rusalii, despre atitudinea pe care se cuvine să o avem față de copii, dar și atitudinea pe care se cuvine să o avem în general în relațiile interumane, atitudine însoțită de conștiința că în același timp suntem în relații și cu îngerii, și cu Dumnezeu! Iisus este Calea spre Tatăl Ceresc, Iisus este Adevărul și Viața. Tatăl Ceresc, în numele lui Iisus, ni-L trimite pe Duhul Adevărului Mângâietor ca să ne inspire, să ne învețe. ... PREASFÂNTĂ TREIME, DUMNEZEUL NOSTRU, MILUIEȘTE-NE ȘI NE MÂNTUIEȘTE PE NOI! https://www.facebook.com/ion.ciungu.79/videos/3687530824896288 ... Din ACATISTUL SFINTEI TREIMI: https://www.facebook.com/ion.ciungu.79/videos/1149122399645186

Pr. prof. Ion Ciungu TEXTELE EVANGHELICE 1. Sfânta Evanghelie pentru luni în săptămâna întâi după Pogorârea Sfântului Duh, DIN SFÂNTA EVANG...