luni, 5 decembrie 2016

PREOTUL BELGIAN GEORGE LEMAÎTRE: TEORIA BIG BANG

de Pr. Prof. Ion Ciungu





Profetul Ieremia, cu mai mult de 600 de ani înainte de venirea Mântuitorului, a anunțat din partea lui Dumnezeu următoarele: "Să nu se laude cel înţelept cu înţelepciunea sa, să nu se laude cel puternic cu puterea sa, nici cel bogat să nu se laude cu bogăţia sa; Ci de se laudă cineva, să se laude numai cu aceea că pricepe; şi Mă cunoaşte că Eu sunt Domnul, Cel ce fac milă şi judecată şi dreptate pe pământ, căci numai aceasta este plăcut înaintea Mea, zice Domnul." (Ieremia 9, 23-24).[1] 

( a. Ce se afirmă prin Teoria Big Bang? b. Cine a propus Teoria Big Bang? c. Câteva date despre George Lemaître d. Workshop academic în onoarea lui Lemaître)



Einstein și Lemaître




a.   Ce se afirmă prin Teoria Big Bang?

Definiția din Dicționarul explicativ al limbii române, Dex o9, referitoare la Big Bang, este următoarea: “BIG BANG s. n. (Astron.) Marea explozie (ipotetică) aflată la originea expansiunii universului. [Pr.: beng] – Din engl. big bang[theory].”[2]

Cu alte cuvinte, universul material își are originea într-o mare explozie, și el se extinde. Pe parcursul acestui articol se vor mai adăuga unele aspecte la acestă definiție.


b. Cine a propus Teoria Big Bang și când?

„De când George Lemaître pentru prima dată a remarcat în 1927 că un univers care este în expansiune ar putea fi urmărit înapoi prin timp spre un singur punct de origine, oamenii de știință au construit pe această idee a expansiunii cosmice.” Așa aflăm din Enciclopedia liberă, Wikipedia, varianta engleză, la articolul „Big Bang”, în partea introductivă.[3]
“Georges Lemaître (1894-1966), matematician belgian şi preot catolic, «a descris începutul universului ca pe o explozie de artificii, comparând galaxiile cu cărbuni încinşi care se împrăştie într-o sferă ce se extinde din centrul exploziei. El credea că această explozie de artificii reprezintă începutul timpului, care a avut loc în `ziua fără de ieri`»”. Așa am aflat din articolul “George Lemaître și Big Bang-ul”, publicat pe Catholica.ro, în data de 08.05.2009.[4]  Din acest articol citez în continuare:
“Într-un material publicat în Nature din 9 mai 1931, Lemaître sugera că universul are un început clar în care toată materia şi energiile erau concentrate într-un punct… În cazul în care această sugestie este corectă, începutul lumii a avut loc puţin înainte de începutul spaţiului şi timpului”.


c.    Câteva date despre George Lemaître

Un articol mai extins, cu acelașii titlu,  George Lemaître și Big Bang-ul” din care au preluat cei de la Catholica.ro, găsim pe LUMEA CATHOLICA, tradus din engleză de Cristina Ardelean, și publicat în data de 24 aprilie 2009. [5]Autorul articolului în engleză este Mark Midbon, iar articolul original are titlul “ 'A Day Without Yesterday': Georges Lemaitre & the Big Bang” (`O Zi Fără Ieri`: George Lemaître & Big Bang-ul), și a fost publicat pe Catholic Education Resource Center, în anul 2000.[6] În cele ce urmează citez din articolul tradus de Cristina Ardelean:

“Când Georges Lemaître se năştea în Charleroi, Belgia, cei mai mulţi oameni de ştiinţă credeau că universul este infinit în timp şi constant în aspectul său general. Lucrările lui Isaac Newton şi James C. Maxwell sugerau un univers etern. Când Albert Einstein a publicat pentru prima dată teoria relativităţii în 1916, ea părea să confirme faptul că universul este etern, stabil şi imuabil.

Lemaître şi-a început propria carieră ştiinţifică la Colegiul de Inginerie din Louvain, în 1913. Cu toate acestea, după un an a fost obligat să plece pentru a servi în artileria belgiană în timpul primului război mondial. După terminarea războiului, a intrat la Maison Saint Rombaut, un seminar al Arhiepiscopiei din Malines, unde, în timpul liber, citea tratate de matematică şi ştiinţe. După hirotonirea sa în 1923, Lemaître a studiat matematica şi ştiinţele la Universitatea din Cambridge, unde unul dintre profesorii săi, Arthur Eddington, era directorul Observatorului.

În cadrul cercetării de la Cambridge, Lemaître a revizuit teoria generală a relativităţii. La fel ca şi în cazul calculelor făcute de Einstein în urmă cu zece ani, calculele lui Lemaître au arătat că Universul trebuie să fie în scădere sau în creştere. Dar în vreme ce Einstein a imaginat o forţă necunoscută – o constantă cosmologică – care menţine stabilitatea, Lemaître a decis că universul este în creştere. El a ajuns la această concluzie după observarea iradierii de culoare roşie, cunoscută drept devierea spre roşu, care înconjoară obiectele din afara galaxiei noastre. Interpretată ca un efect Doppler, această schimbare de culoare însemna că galaxiile se îndepărtează de noi. Lemaître a publicat calculele şi raţionamentele sale în Annales de la Societe scientifique de Bruxelles în 1927. Puţini au fost aceia care i-au acordat atenţie. În acelaşi an, el a vorbit cu Einstein, la Bruxelles, dar acesta din urmă, neimpresionat, i-a spus: «Calculele dumneavoastră sunt corecte, dar modul în care înţelegeţi fizica este abominabil.»”

“Curând, însă, modul în care Einstein înţelegea fizica avea să fie criticat. În 1929, observaţiile sistematice ale lui Edwin Hubble asupra altor galaxii au confirmat devierea spre roşu. În Marea Britanie, Societatea Astronomică Regală s-a reunit pentru a discuta aşa-zisa contradicţie dintre observaţia vizuală şi teoria relativităţii. Sir Arthur Eddington s-a oferit voluntar pentru a găsi o soluţie. Când Lemaître a citit despre aceste proceduri, i-a trimis lui Eddington o copie a tezei lui din 1927. Astronomul britanic şi-a dat seama că Lemaître a făcut puntea dintre teorie şi observaţie. La sugestia lui Eddington, Societatea Astronomică regală a publicat traducerea engleză a lucrării lui Lemaître în Monthly Notices din martie 1931.

Cei mai mulţi oameni de ştiinţă care au citit teza lui Lemaître au admis că universul era în expansiune, cel puţin la momentul respectiv, dar s-au opus ideii că universul ar fi avut un început. Ei erau obişnuiţi cu ideea scurgerii eterne a timpului. Părea ilogic ca infinite milioane de ani să fi trecut înainte ca universul să existe. Eddington însuşi a scris în revista englezească Nature că noţiunea de început de lume este «inadmisibilă»”.

“Preotul belgian i-a răspuns lui Eddington cu o scrisoare publicată în Nature din 9 mai 1931. Lemaître sugera că universul are un început clar în care toată materia şi energiile erau concentrate într-un punct: în cazul în care lumea a început cu un singur cuantum, noţiunile de spaţiu şi de timp nu ar mai fi avut nicio semnificaţie la început, ele ar începe să aibă sens abia atunci când cuantumul original ar fi fost împărţit într-un număr suficient de cuante. În cazul în care această sugestie este corectă, începutul lumii a avut loc puţin înainte de începutul spaţiului şi timpului.”

“Duncan Aikman a scris despre aceste seminarii în New York Times Magazine. Un articol despre Lemaître a apărut în 19 februarie 1933, prezentând o fotografie a lui Einstein şi Lemaître stând unul lângă celălalt. Dedesubtul ei se putea citi: «Îşi nutresc o profundă admiraţie şi respect reciproc.» Pentru activitatea sa, Lemaître a fost primit ca membru al Academiei Regale din Belgia. O comisie internaţională i-a acordat premiul Francqui. Arhiepiscopul din Malines, Cardinalul Josef Van Roey, l-a numit pe Lemaître canonic al catedralei în 1935. Anul următor, Papa Pius al XI-lea l-a numit pe Lemaître membru al Academie Pontificale de Ştiinţe.”

“În 1964 însă, o mare descoperire a confirmat unele dintre teoriile lui Lemaître. Lucrătorii de la Bell Laboratories din New Jersey lucrau la un telescop radio, când au descoperit o interferenţă cu microunde ciudată. Era la fel de puternică, indiferent dacă orientau telescopul spre centrul galaxiei sau în direcţie opusă. Nu numai atât, dar avea mereu aceeaşi lungime de undă şi transmitea mereu aceeaşi sursă de temperatură. Această descoperire accidentală necesita trecerea mai multor luni pentru ca importanţa sa să fie apreciată. În cele din urmă, Arno Penzias a câştigat Premiul Nobel în fizică. Această interferenţă de microunde a fost recunoscută ca radiaţia cosmică de fond, o reminiscenţă a Big Bang-ului. Lemaître a primit vestea cea bună în timp ce era în convalescenţă după un atac de cord la Spitalul Saint Pierre de la Universitatea din Louvain. A murit în Louvain în 1966, la vârsta de 71 de ani.”

“Duncan Aikman punea în prim-plan viziunea lui Lemaître într-o ediţie din 1933 a New York Times: «Nu există conflict între religie şi ştiinţă, a explicat Lemaître în nenumărate rânduri publicului din această ţară… Viziunea lui este interesantă şi importantă nu pentru că vine din partea unui preot catolic, sau a unuia dintre astrofizicienii de frunte ai timpurilor noastre, ci pentru că el este şi una şi alta»”.


d.   Workshop academic în onoarea lui Lemaître

Pe 1 și 2 decembrie 2016, la Academia Belgiană din Roma a avut loc un workshop interdisciplinar în onoarea monseigneur-lui Lemaître, la 50 de ani după moartea lui. Scopul acestui workshop a fost “de a aduce laolaltă un gup selectat de fizicieni și filosofi ai științei pentru a discuta subiecte moderne de fizică fundamentală, astrofizică și cosmologie care sunt de interes larg pentru filosofie și care l-ar interesa pe Lemaître dacă astăzi ar fi în viață.”

“Scopul este de a crea o oportunitate pentru un dialog autentic între fizică, filosofie și religie, astfel în același timp aducând un omagiu operei importante și rolului important ale Mgr George Lemaître.”  Așa am aflat din articolul „The Nature of our Biophilic Universe”, publicat la adresa de pe site-ul dedicat acestui eveniment.[7] Aici putem vedea și programul și participanții.

Să remarcăm printre participanții la acest workshop pe vestitul fizician și matematician ateu Stephen Hawking. Cu câteva zile înainte Hawking a participat la adunarea anuală a Academiei Pontificale de Științe, la Vatican, fiind unul dintre cei 80 de membri ai ei. El are  acum 74 de ani, și este pe scaun cu rotile, din cauza unei paralizii apărute la vârsta de 21 de ani. Despre paralizia lui am aflat din Enciclopedia liberă, Wikipedia, varianta română, la articolul  Stephen Hawking”, de la subtitlul “Lupta cu boala și infirmitatea”.[8]Hawking a vorbit despre originea universului, și a precizat că "Teoria Big Bang" a fost propusă de preotul belgian George Lemaître, acesta fiind părintele Big Bang-ului. 

Arhiepiscopul Marcelo Sanchez Sorondo, cancelar al Academiei, l-a întrebat pe Hawking dacă afirmația lui că Dumnezeu nu există se bazează pe știință, sau pe experiența sa de viață. Hawking a recunoscut că acestă afirmație a lui nu are nimic de a face cu știința. Așa am aflat din articolul "De ce faimosul ateu Stephen Hawking este într-o Academie Pontificală", publicat pe Catholica.ro, în data de 01 decembrie 2016.[9] 

Slăvit să fie Domnul nostru Iisus Hristos, în fiecare moment, în vecii vecilor! Amin!






[1]Profetul Ieremia, cap. 9, versetele 23-24, http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=31&cap=9
[2]DEX `09,  Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), Autor: Academia Română, Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan”, Editură: Editura Univers Enciclopedic Gold, Anul apariției: 2009, https://dexonline.ro/definitie/Big%20Bang
[3]Big Bang, From Wikipedia, the free encyclopedia, https://en.wikipedia.org/wiki/Big_Bang
[4]George Lemaître și Big Bang-ul, Catholica.ro, 08.05.2009, http://www.catholica.ro/2009/05/08/lc-georges-lemaitre-si-big-bang-ul/
[5]Mark Midbon, George Lemaître și Big Bang-ul, traducere Cristina Ardelean, LUMEA CATHOLICA, 24 aprilie 2009, http://lumea.catholica.ro/2009/04/georges-lemaitre-si-big-bang-ul/
[6]Mark Midbon, 'A Day Without Yesterday': Georges Lemaitre & the Big Bang, Catholic Education Resource Center, Commonweal Magazine Vol. 127 No. 6 (March 24, 2000) 18-19.,   http://www.catholiceducation.org/en/science/faith-and-science/a-day-without-yesterday-georges-lemaitre-amp-the-big-bang.html
[7]The Nature of our Biophilic Universe, http://itf.fys.kuleuven.be/conference/lemaitre/
[8]Stephen Hawking, Wikipedia, De la Wikipedia, encyclopedia liberă, https://ro.wikipedia.org/wiki/Stephen_Hawking
[9]De ce faimosul ateu Stephen Hawking este într-o Academie Pontificală, Catholica.ro, 01.12.2016,  http://www.catholica.ro/2016/12/01/de-ce-faimosul-ateu-stephen-hawking-este-intr-o-academie-pontificala/
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Sărbătoarea de azi se numește SFÂNTA TREIME. Azi este A Doua Zi De Rusalii, iar această zi este dedicată lui DUMNEZEU, ADICĂ FIINȚEI SUPREME VEȘNICE CARE A CREAT LUMEA, CARE SUSȚINE LUMEA, CARE POARTĂ DE GRIJĂ LUMII, CARE A MÂNTUIT LUMEA, CARE SFINȚEȘTE LUMEA, CARE VA JUDECA LUMEA CU DREPTATE. Noi, creștinii, avem UN SINGUR DUMNEZEU, adică avem o credință monoteistă. Este mare taina despre Dumnezeul nostru! Dumnezeul nostru este UNUL SINGUR, DAR EL ESTE VEȘNIC ÎN TREI PERSOANE. Să explicăm această exprimare neobișnuită! Când spunem că Dumnezeul nostru este UNUL SINGUR, ne referim la Veșnica Lui Ființă spirituală și infinită. Ființa (esența, natura) Dumnezeului nostru este UNA. DUMNEZEU ARE O SINGURĂ FIINȚĂ. Din alt punct de vedere, adică dacă ne referim la Persoanele Divine, spunem că Dumnezeul nostru S-a făcut cunoscut oamenilor în TREI PERSOANE, și prin urmare ÎL cunoaștem ca SFÂNTA TREIME: 1) TATĂL CERESC VEȘNIC; 2) FIUL VEȘNIC AL TATĂLUI CERESC; și 3) DUHUL SFÂNT VEȘNIC AL TATĂLUI CERESC. Deci, Dumnezeul nostru este UNUL ÎN FIINȚĂ, dar El este ÎNTREIT ÎN PERSOANE. Avem de a face cu o taină foarte mare! Cu o axiomă. Axiomele se cred, nu se demonstrează: 1+1+1=1, adică Trei Persoane Divine, Veșnice, Egale, Adevărate și Distincte au O Singură Ființă Divină, Veșnică și Adevărată. S-au făcut analogii pentru a ne apropia cumva de această Taină: de ex., timpul vieții noastre este unul singur, dar are trei aspecte: trecut, prezent și viitor. Sau altă analogie, un singur pom are trei părți: rădăcină, tulpină și coroană. Sau altă analogie: soarele care ne luminează și ne încălzește viața este unul, dar observăm că are trei aspecte: 1) discul luminos care stă în depărtare; 2) razele luminoase care vin până la noi; 3) căldura care vine până la noi. Bineînțeles că sunt slabe aceste analogii, dar totuși, ne ajută un pic să înțelegem Taina Sfintei Treimi. Oricum, Taina rămâne Taină, Misterul despre Un Singur Dumnezeu Veșnic Adevărat în Trei Persoane Divine, Veșnice, Adevărate, rămâne insondabil. ... Sfânta Treime este reprezentată iconografic sub forma celor Trei Îngeri Care s-au arătat patriarhului biblic Avraam, la stejarul Mamvri, în perioada Vechiului Testament. Deși erau Trei Persoane, Avraam se adresează ca Unui Singur Dumnezeu: "Doamne, dac'am aflat har în ochii Tăi, nu-l ocoli pe robul Tău!” ... EXPLICAȚIE referitoare la ICOANA SFINTEI TREIMI, icoană pictată de Andrei Rubliov (c.1360 – c.1430), pictor rus, declarat sfânt în anul 1988. În limba rusă această icoană se numește TROIȚA (Treime) sau IKONA SVYATOY TROYȚY (Icoana Sfintei Treimi). De asemenea, această icoană se mai numește și OSPITALITATEA LUI AVRAAM. În Sfânta Tradiție Creștină, încă din vechime, există interpretarea că Dumnezeu S-a arătat patriarhului biblic Avraam, la stejarul Mamvri, sub forma Celor Trei Oameni (sau a Celor Trei Îngeri). Avraam a dat dovadă de foarte mult respect și de foarte multă ospitalitate, dând îndrumări soției sale Sarra să facă azime, apoi dând îndrumări slugii sale să sacrifice un vițel, pentru a pregăti masă Oaspeților. În interpretarea creștină, Cei Trei Oameni (la care unii interpreți se referă ca fiind Cei Trei Îngeri) sunt, de fapt, Cele Trei Persoane Dumnezeiești Veșnice: VEȘNICUL TATĂ SFÂNT CERESC, VEȘNICUL FIU SFÂNT CERESC ȘI VEȘNICUL DUH SFÂNT CERESC, adică VEȘNICA SFÂNTĂ TREIME CEREASCĂ ÎNTR-O SINGURĂ FIINȚĂ DIVINĂ. Explicația referitoare la ICOANA SFINTEI TREIMI, icoană pictată de Andrei Rubliov, este următoarea: ÎN CENTRU este FIUL. El Se uită și Se roagă către TATĂL. Mâna dreaptă a Fiului indică spre Potir și dincolo de Potir spre DUHUL SFÂNT. În fundal, în spatele Fiului, este un pom, un simbol al Fiului și al lemnului Sfintei Cruci ca Pom al Vieții. ... ÎN DREAPTA FIULUI este TATĂL. El răspunde rugăciunii Fiului, binecuvântând lucrarea mântuitoare a Fiului și privește spre Duhul Sfânt. În fundal, în spatele Tatălui, este o casă, un simbol al Tatălui: “În casa Tatălui Meu sunt multe locașuri.” (Ioan 14, 2). ... DUHUL SFÂNT Își apleacă smerit capul și încuviințează, scoțând în evidență acest consimțământ. În fundal, este o stâncă, un simbol al izvorului dătător de viață al Duhului Sfânt care țâșnește din “stânca spirituală” – Hristos. ... PE MASĂ este un POTIR – BOL cu capul vițelului sacrificat, un simbol al sacrificiului Fiului. ... Este potrivit să ne punem sub ocrotirea SFINTEI TREIMI, chiar și acum, prin cuvintele următoare: NĂDEJDEA MEA ESTE TATĂL, SCĂPAREA MEA (REFUGIUL) ESTE FIUL, ACOPERĂMÂNTUL MEU (PROTECȚIA) ESTE DUHUL SFÂNT. TREIME SFÂNTĂ, SLAVĂ ȚIE! Este potrivit să ne închinăm și noi SFINTEI TREIMI, chiar și acum, rostind rugăciunea următoare: PREASFÂNTĂ TREIME, TE RUGĂM FRUMOS, ÎNDURĂ-TE SPRE NOI! DOAMNE, CURĂȚĂ PĂCATELE NOASTRE! STĂPÂNE, IARTĂ FĂRĂDELEGILE NOASTRE! SFINTE, CERCETEAZĂ ȘI VINDECĂ NEPUTINȚELE NOASTRE, PENTRU NUMELE TĂU! Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh acum și pururea și în vecii vecilor! Amin! ... De asemenea, haideți să ne amintim, sau să aflăm acum, textele evanghelice care se citesc la Sfânta Liturghie în A Doua Zi De Rusalii, despre atitudinea pe care se cuvine să o avem față de copii, dar și atitudinea pe care se cuvine să o avem în general în relațiile interumane, atitudine însoțită de conștiința că în același timp suntem în relații și cu îngerii, și cu Dumnezeu! Iisus este Calea spre Tatăl Ceresc, Iisus este Adevărul și Viața. Tatăl Ceresc, în numele lui Iisus, ni-L trimite pe Duhul Adevărului Mângâietor ca să ne inspire, să ne învețe. ... PREASFÂNTĂ TREIME, DUMNEZEUL NOSTRU, MILUIEȘTE-NE ȘI NE MÂNTUIEȘTE PE NOI! https://www.facebook.com/ion.ciungu.79/videos/3687530824896288 ... Din ACATISTUL SFINTEI TREIMI: https://www.facebook.com/ion.ciungu.79/videos/1149122399645186

Pr. prof. Ion Ciungu     Sfânta Treime este reprezentată iconografic sub forma celor Trei Îngeri Care s-au arătat patriarhului biblic ...