luni, 1 august 2016

IISUS CHRISTOS ȘI CREȘTINII DE AZI

de Pr. Prof. Ion Ciungu








Un monument dedicat Prinţului Vladimir, care a botezat Rusia Kieveană în anul 988, se află deasupra râului Nipru în Kiev. El este cinstit ca Sfântul Vladimir Întocmai cu Apostolii şi ca Luminător al Rusiei pe data de 15 iulie.






IISUS A ZIS: “Aţi auzit că s-a zis celor de demult: «Să nu ucizi»; iar cine va ucide, vrednic va fi de osândă. Eu însă vă spun vouă: Că oricine se mânie pe fratele său vrednic va fi de osândă; şi cine va zice fratelui său: netrebnicule, vrednic va fi de judecata sinedriului; iar cine va zice: nebunule, vrednic va fi de gheena focului.” (Matei 5, 21-22)


( a. Iisus dorește iubirea și unitatea între creștini, însă creștinii uneori se urăsc încât  se omoară între ei în război;  b) Iisus dă viață creștinilor, însă creștinii uneori  își ucid copiii în pântecele mamelor;  c). Dacă ne împotrivim lui Christos suntem Antichriști; d). Avem mare nevoie de pocăință spre Iisus; avem mare nevoie de predicatori ai pocăinței spre Iisus. )


a). Iisus dorește iubirea și unitatea între creștini, însă creștinii uneori se urăsc încât  se omoară între ei în război;

Oamenii care cred în Iisus Christos se numesc creștini. Pentru prima dată au fost numiți creștini oamenii din Antiohia Siriei care au crezut în Iisus. Așa aflăm din Noul Testament al Domnului nostru Iisus Hristos, mai precis, din cartea Faptele Apostolilor, capitolul 11, versetul 26: “Şi în Antiohia, întâia oară, ucenicii s-au numit creştini.”

Iisus a venit în lume cu scopul de a ne învăța iubirea față de Tatăl Sfânt Ceresc, și față de oameni. Așa ne spune El, că cea mai importantă datorie a noastră este următoarea: “Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău. Aceasta este marea și întâia poruncă. Iar a doua, la fel ca aceasta: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. În aceste două porunci se cuprind toată Legea și proorocii.” (Matei 22, 37-40)
Dacă ne angajăm să lucrăm pe linia Mântuitorului lumii, a Domnului nostru Iisus Hristos, înseamnă că ne angajăm să lucrăm contra Diavolului, contra minciunii, contra păcatelor de orice fel, contra crimelor. “Căci pentru aceasta S-a arătat Fiul lui Dumnezeu, ca să strice lucrurile Diavolului.” ( 1 Ioan 3, 8).

Lumea necreștină ar crede că Iisus este Fiul lui Dumnezeu, dacă creștinii ar lucra spre dragoste și unitate între ei, așa cum S-a rugat Iisus Tatălui Sfânt Ceresc, în Joia Paștilor, în Grădina Ghetsimani. Atunci El a zis așa: “Dar nu numai pentru aceştia Mă rog, ci şi pentru cei ce vor crede în Mine, prin cuvântul lor, Ca toţi să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine şi Eu întru Tine, aşa şi aceştia în Noi să fie una, ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis.” (Ioan 17, 20-21)

Observăm, însă, că din februarie 2014 creștini ortodocși ruși sunt în război cu creștini ortodocși ucraineni, numărul morților fiind peste 9000. Diavolului îi plac crimele. Oare cine să-i învețe pe acei militari să  oprească războiul ? Cine să-i învețe despre iubirea lui Iisus ? Oare nu predicatorii creștini ?
Însă creștinii ortodocși, la nivel de ierarhie, nu se iubesc, nu sunt uniți. Orgolii naționalist-politice îi dezbină. Rușii, cu  pretenția că Moscova este A Treia Romă, ar vrea să-i domine pe ucraineni.[1]
Astfel că, în 16 iunie 2016, în ajunul Sfântului Sinod “Panortodox” din Creta, Parlamentul Ucrainei a făcut apel la Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului, pentru a acorda autocefalie (independență) Bisericii Ortodoxe din Ucraina, anulând actul din 1686 prin care Mitropolia Kievului a fost transferată de sub jurisdicția Constantinopolului sub cea a Moscovei. Un pasaj cheie din textul apelului spune astfel: “Ucraina nu va fi niciodată o colonie, nici politică, nici bisericească, a Rusiei.” Așa aflăm din articolul “Inside Ukraine’s appeal for Church autocephaly” scris de Rev. dr. Nicholas Denysenko și publicat pe data de 21 iunie 2016, pe “EUROMAIDAN PRESS”.[2]
În Ucraina sunt trei Biserici Ortodoxe separate: 1) Biserica Ortodoxă a Ucrainei - Patriarhia Kievului; 2) Biserica Ortodoxă a Ucrainei - Patriarhia Moscovei; 3) Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală.

Rușii cred că Bartolomeu nu va acorda această autocefalie. “Oricum, dacă el brusc ia o astfel de decizie, atunci Ucraina se va confrunta cu un război religios, întrucât în cazul în care se înființează o Biserică Ortodoxă unificată în țară, credincioșii Patriarhiei Moscovei vor fi imediat reprimați și exilați din biserici și asta poate avea ca rezultat opoziția militară”, a spus renumitul expert religios, profesorul Roman Silantyev , de la Universitatea de Stat pentru Lingvistică din Moscova. Așa aflăm din articolul “Independence of the Ukrainian Church from Moscow can result in religious war - expert”, publicat în 24 iunie 2016, pe “interfax Religion”.[3]

E necesar să ne amintim cuvintele Mântuitorului lumii: “Regii neamurilor domnesc peste ele și sunt numiți binefăcători. Dar între voi să nu fie așa, ci cel mai mare dintre voi să fie ca cel mai tânăr, și căpetenia ca acela care slujește.” (Luca 22, 25-26)
Putem observa cât de departe suntem de ceea ce ne recomandă Iisus !

E foarte necesar ca Iisus să aibă prioritate ! Oameni care ÎL respectă pe Iisus sunt necesari să medieze între Rusia și Ucraina, așa cum s-a mediat între Argentina și Chile.

    " Hristos Răscumpărătorul din Anzi " ( în spaniolă, Cristo Redentor de los Andes ) este un monument  " la 3.832 de metri deasupra nivelului mării, pe granița dintre Argentina și Chile. A fost dezvelit pe 13 martie 1904 ca o celebrare a rezoluției de pace cu privire la disputa de graniță dintre cele două țări." Statuia de bronz are înălțimea de 7 m, iar piedestalul din granit este de 6 m. " Pe 13 martie 1904, 3000 de chilieni și argentinieni s-au urcat până în vârf în pofida condițiilor neospitaliere și au urmărit cu privirea cele două armate, care cu puțin timp înainte erau pregătite să se bată una cu alta, cum trageau salve de salut împreună." Pe una din cele două plăci dezvelite cu acea ocazie pentru a celebra prietenia dintre cele două țări scrie astfel: "Mai curând aceste colțuri de stânci de munte să se prăbușească sfărâmându-se și transformându-se în praf decât Chile și Argentina să strice această pace pe care la picioarele lui Hristos Răscumpărătorul au jurat să o mențină."

Statuia lui Iisus din Vladivostok are rolul ei bun. Oare între ruși și ucraineni se va construi cândva o statuie lui Iisus ca semn al împăcării ? Să ne amintim de "Cristo Redentor de los Andes" dintre Argentina și Chile din 1904. Să ne reamintim și de medierea papei Ioan Paul II timp de 5 sau 6 ani în perioada 1978-1984. Să ne rugăm Tatălui Ceresc să-și arate mila Sa prin Duhul Sfânt trimis de Iisus lumii întregi, inclusiv Lumii Ruse.  Dar Duhul Sfânt, Duhul Adevărului Mângâietor, vine doar dacă Îl cerem de la Tatăl Ceresc, cu insistență, "ziua și noaptea" ( Luca 18, 7 ).
Iisus ne învață să- I cerem Tatălui Ceresc să ni-L dea pe Duhul Sfânt: " Și care tată dintre voi, dacă îi va cere fiul pâine, oare, îi va da piatră ? Sau dacă îi va cere pește, oare îi va da, în loc de pește, șarpe ? Sau dacă îi va cere un ou, îi va da scorpie ? Deci, dacă voi, răi fiind, știți să dați fiilor voștri daruri bune, cu cât mai mult, Tatăl vostru cel din ceruri va da Duh Sfânt celor care Îl cer de la El !" ( Luca 11, 11-13).[4]
Observăm că, din partea Patriarhiei Kievului, care nu aparține de Moscova, patriarhul Filaret are speranțe că apelurile adresate Patriarhului Bartolomeu vor fi abordate în Sinodul Patriarhiei Ecumenice și soluționate pozitiv. Așa aflăm din articolul “A Treia Roma: Biserica Rusa, acuzata ca vrea sa domine lumea ortodoxa” publicat pe “Lăcașuri Ortodoxe”, în data de 6 iulie 2016.[5]

Mitropolitul ortodox Kallistos Ware din Oxford crede că Biserica Ortodoxă Română poate avea un rol de mediere important în conflictul dintre  Patriarhia Moscovei și Patriarhia Constantinopolului.  S-a sugerat ca viitorul Sfânt și Mare Sinod să fie chiar în România. Așa aflăm din articolul “Metropolitan Kallistos Reflects on Orthodox Council”, scris de Michael Heinlein, pe site-ul ortodox rusesc “PRAVMIR.COM”, în data de 29 iulie 2016.[6]

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, în timpul vizitei la P.F. Daniel în București , pe data de 21 aprilie 2016, “a adresat rugămintea ca Patriarhul României să susțină și să faciliteze realizarea dorinței ucrainenilor de a avea o Biserică Ortodoxă unită”. Așa aflăm din articolul “Președintele Ucrainei în vizită la Patriarhia Română”, publicat de Gratian Moldovan pe “BASILICA.RO”, în data de 21.04.2016.[7]

“Potrivit unui studiu Pew Center condus în 2011, în jur de 76,7% din populația totală ucraineană - de aproximativ 30 de milioane de oameni - aparține de Bisericile Ortodoxe Răsăritene.
În anii recenți Patriarhia Kievului a crescut constant, de la 12% în 2000, la 25% în 2016.
Între timp, Patriarhia Moscovei a scăzut la 15% în aceeași perioadă.” Așa aflăm din articolul “How controversy over a march to celebrate the conversion of Russia highlights divisions in Ukraine”, publicat de James Macintyre în 28 iulie 2016, pe “Christian Today”.[8]
 Tot din acest articol aflăm că, pe data de 9 iulie 2016, Patriarhia Moscovei a organizat în Ucraina un marș pentru a celebra convertirea Rusiei Kievene la creștinism în anul 988. Însă, pe data de 28 iulie 2016, Patriarhia Kievului a organizat alt marș, cu acelaș scop.

E potrivit în acest context să ne amintim că păgânul cneaz (prinț) al Kievului, Volodymyr (Vladimir) s-a încreștinat în anul 988, în urma căsătoriei cu prințesa bizantină Ana Porfirogeneta, sora împăratului bizantin Vasile II Bulgaroctonul. Vladimir a îndemnat apoi să primească botezul toți cei din armata sa, și tot poporul. E cinstit ca Luminătorul Rusiei pe data de 15 iulie.[9]

b) Iisus dă viață creștinilor, însă creștinii uneori își ucid copiii în pântecele mamelor

Mântuitorul lumii, Domnul nostru Iisus Hristos, ne spune că Diavolul este tatăl minciunii și este ucigaș de oameni (Ioan 8, 44). De asemenea, Iisus ne mai spune că El a venit în lume cu scopul ca oamenii să aibă viață din belșug (Ioan 10, 10). În schimb, Diavolului îi place să fure, să junghie, să distrugă.

Putem observa că în România creștinii nu au ajuns la convingerea despre sensul vieții așa cum ne învață Iisus. Ba din contră, se lucrează împotriva lui Iisus ! În România "creștinii" își ucid în fiecare zi 236 de prunci prin avort ! Așa aflăm din articolul "Avorturile ne omoară! Româncele fac zece întreruperi de sarcină pe oră", publicat de Delia Chilianu, pe "libertatea.ro", în 26 martie 2015.
“În prezent, 85% dintre femeile care ajung să facă avort fac asta nu pentru că vor, ci din motive exterioare de genul: tatăl copilului le presează, uneori până la violenţă fizică extremă, le abandonează, sunt lăsate să se descurce singure, nu au casă, nu au loc de muncă, nu au certitudinea unui viitor sigur”, ne-a declarat Alexandra Nadane (foto), preşedinta Asociaţiei Studenţi pentru Viaţă, care a organizat recent în zeci de oraşe din ţară “Marşul pentru viaţă”.

236 pe zi înmulțit cu 30 egal 7080 pe lună. 7080 înmulțit cu 12 egal 84.960 creștini omorâți de creștini în România pe an !

Oare suntem într-adevăr creștini cu credință adevărată, corectă (ortodoxă) în Domnul nostru Iisus Hristos Care ne învață să nu ucidem și nici măcar să nu ne mâniem ?
Suntem, oare, mai buni decât alții ? E bine din punct de vedere creștin să zicem: Sunt mândru că sunt român?  Sau e mai bine să zicem: Ai milă de noi, Doamne Iisuse Hristoase, că suntem mai răi decât necreștinii ?!

IISUS ne ZICE: " Nimeni nu este bun decât numai Unul Dumnezeu. Iar de vrei să intri în viaţă, păzeşte poruncile." ( Matei 19, 17)

          Mai mult de 4000 de creștini au fost uciși în Nigeria de către unele organizații musulmane ( de ex., Boko Haram, ș. a.), în anul 2015. Așa aflăm din articolul "Nigeria : une chrétienne de 74 ans exécutée pour soupçons de «blasphème» " ( Nigeria: o creștină de 74 de ani executată pentru bănuieli de «blasfemie» ), publicat de Martin Mateso, pe "francetvinfo", în data de 14 iunie 2016[10].



Dacă spunem că sunt răi musulmanii aceia credem că avem dreptate.
Dar dacă ne uităm la noi înșine, la creștinii din România, și spunem că suntem mult mai răi decât musulmanii aceia din Nigeria, oare credem că avem dreptate ?

Pe data de 24 iunie 2015, cu ocazia sărbătorii Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, P.F. Daniel, s-a referit la păcatul grav al avortului, făcut în România: “Astăzi, sunt în poporul român, din nefericire, mai multe înmormântări decât botezuri, populația îmbătrânește, numărul românilor scade, iar numărul avorturilor a depășit numărul populației, peste 20 de milioane de avorturi s-au făcut în țara noastră din 1990, și suntem printre primii din Europa la aceste capitol. Suntem creștini, dar nu viețuim creștinește întru totul.”[11]

c). Dacă ne împotrivim lui Christos suntem Antichriști

Din exemplele de la cele două puncte de mai sus observăm că e posibil ca unii creștini să lucreze împotriva lui Christos. Cu alte cuvinte, e posibil ca unii creștini să fie Antichriști. Această afirmație ni se poate părea nepotrivită. Și totuși, chiar dacă avem formată concepția că Antichrist este un personaj diabolic care va apărea înainte de sfârșitul lumii, nu este exclusă nici interpretarea potrivit căreia oricine se împotrivește lui Hristos este un Anticrist. Această interpretare o găsim prima dată în Epistola Sobornicească Întâia a Sfântului Apostol Ioan, cap. 2, versetele 18-22. De aici aflăm că cei care neagă faptul că Iisus este Mesia, sau Christos, aceia sunt Anticriști.  
Episcopul african Augustin de Hipona ( + 430), cinstit de catolici, ortodocși, luterani și anglicani, a dezvoltat această interpretare. Astfel el înțelege Anticristul psihanalitic, moral, spiritual: “Toți credincioșii au posibilitatea de a deveni anticriști - formând marea armată a Anticristului - în măsura în care faptele lor negative contrazic flagrant învățătura Mântuitorului.” “«Schismatic» (sinonim cu anticrist) este considerat orice creștin, catolic sau nu, a cărui viață este în dezacord cu dogma, care nu a descoperit încă sensul iubirii lui Dumnezeu (caritas).” Așa rezumă Cristian Bădiliță punctul de vedere al Sfântului  Augustin referitor la Anticrist, în cartea “Metamorfozele Anticristului la Părinții Bisericii”, apărută în anul 2015, la Editura Nemira[12].

d) Avem mare nevoie de pocăință; avem mare nevoie de predicatori ai pocăinței.

Cine să-i învețe pe medicii care fac avorturi, pe mamele însărcinate, pe partenerii lor răi, importanța iubirii și gravitatea crimei ? Cine să le trezească conștiința morală ? Cine să-i iubească așa de mult încât să reușească să-i convingă despre iubirea cea mare a Tatălui Sfânt Ceresc, dar și despre dreptatea Lui cea mare, arătate lumii în Fiul Său, pe Care ÎL disprețuim, și împotriva Căruia lucrăm ?

Pocăința este o calitate mare, o virtute, o putere sufletească ce dă naștere unui om nou, indiferent de vârsta biologică. Pocăința este un regret adânc și permanent pentru că n-am știut, sau am știut dar n-am vrut, să fim mereu curați, disciplinați, harnici, sensibili, gata să lucrăm cum ne învață Blândul și Frumosul și Dreptul și Sfântul Iisus. Pocăința este durerea continuă pentru că am acceptat să ne întunecăm cu prostiile, cu scârboșeniile, cu răutățile, cu nesimțirile, cu hoțiile, cu tâlhăriile, cu crimele Spurcatului, Urâtului, Seducătorului, Vicleanului, Ucigașului Diavol, Satan, Dracu, Balaurul cel Vechi, Duhul Necurat. Pocăința este o forță bună, născută în om din Duhul Curat, din Spiritul Adevărat și Mângâietor al lui Iisus, Care ne învață și ne ajută să-L respectăm mult, să-L lăudăm frumos și continuu, să-L iubim cu adevărat pe Tatăl Sfânt Ceresc și pe semenii noștri.

Dar, până să ajungă cineva la adevărata pocăință, este nevoie de oameni care să predice pocăința. Acei oameni trebuie să fie capabili să stea în fața lui Dumnezeu, să primească în ei Duhul lui Dumnezeu, să asimileze în ei Legea Sfântă de la Dumnezeu, și apoi să predice dreptatea și iubirea lui Dumnezeu, cu curaj, fără a se lăsa intimidați de fețele oamenilor. Perseverența în predică, atât cu cuvântul cât și cu exemplul personal, este foarte necesară. Să ne amintim cum l-a instruit Dumnezeu pe profetul Iezechiel:
“ 1. Atunci am auzit glasul Unuia care mi-a zis: «Fiul omului, scoală în picioare, că am să-ţi vorbesc!»
2.       Şi cum mi-a zis Acela vorbele acestea, a intrat Duhul în mine şi m-a ridicat în picioare, şi am ascultat pe Cel ce-mi vorbea.
3.       Acela mi-a zis: «Fiul omului, am să te trimit la fiii lui Israel, la aceşti oameni neascultători, care s-au răzvrătit împotriva Mea; ei, ca şi părinţii lor, păcătuiesc înaintea Mea până în ziua de astăzi.
4.       Aceşti fii sunt neruşinaţi şi cu inima împietrită; la ei te trimit Eu, ca să le zici: Aşa grăieşte Domnul!
5.       Ori te-or asculta, ori nu te-or asculta - căci sunt un neam îndărătnic - să ştie însă că este între ei un prooroc.
6.       Dar tu, fiul omului, să nu te temi de ei şi de cuvintele lor să nu te sperii, deşi ei vor fi pentru tine spini şi ciulini, şi ai să trăieşti între ei, ca între scorpii; să nu te temi de cuvintele lor şi de faţa lor să nu te sperii, deşi sunt un neam îndărătnic,
7.       Ci să le spui cuvintele Mele, ori te-or asculta, ori nu te-or asculta, căci sunt un neam de răzvrătiţi.
8.       Tu însă, fiul omului, ascultă ce voiesc să-ți spun! Nu fi îndărătnic, ca acest neam de răzvrătiţi! Deschide-ți gura şi mănâncă ceea ce am să-ţi dau!»
9.       Şi privind eu, am văzut o mână întinsă spre mine şi în ea o hârtie strânsă sul;
10.     Şi a desfăşurat-o înaintea mea, şi am văzut că era scrisă şi pe o parte şi pe alta: plângere, tânguire şi jale era scris în ea.” (Iezechiel, cap. 2)

Să ne amintim cum l-a instruit Dumnezeu pe episcopul Timotei prin intermediul apostolului Pavel:
“1.      Eu te îndemn deci stăruitor în faţa lui Dumnezeu şi a lui Hristos Iisus, Care va să judece viii şi morţii, la arătarea Lui şi în împărăţia Lui;
2.       Propovăduieşte cuvântul, stăruieşte cu timp şi fără de timp, mustră, ceartă, îndeamnă, cu toată îndelunga-răbdare şi învăţătura.
3.       Căci va veni o vreme când nu vor mai suferi învăţătura sănătoasă, ci - dornici să-şi desfăteze auzul - îşi vor grămădi învăţători după poftele lor,
4.       Şi îşi vor întoarce auzul de la adevăr şi se vor abate către basme.
5.       Tu fii treaz în toate, suferă răul, fă lucru de evanghelist, slujba ta fă-o deplin!” ( 2 Tim. 4, 1-5)

Să ne amintim de Pilda Semănătorului spusă apostolilor de Domnul nostru Iisus Hristos:
“26.    Şi zicea: Aşa este împărăţia lui Dumnezeu, ca un om care aruncă sămânţa în pământ,
27.     Şi doarme şi se scoală, noaptea şi ziua, şi sămânţa răsare şi creşte, cum nu ştie el.
28.     Pământul rodeşte de la sine: mai întâi pai, apoi spic, după aceea grâu deplin în spic.
29.     Iar când rodul se coace, îndată trimite secera, că a sosit secerişul.” (Marcu 4)
Adică, predicatorul trebuie să-și facă datoria, să-i învețe pe oameni Legea lui Dumnezeu, dreptatea și iubirea Lui, apoi Cuvântul sau Sămânța Evangheliei va crește și va aduce roadă în conștiințele oamenilor care ascultă, fără ca predicatorul să știe tot timpul cum. Căci știe Duhul Sfânt cum.

Psalmul 50, de pocăință, este foarte necesar în rugăciunile noastre, pentru români, dar și pentru ruși și ucraineni: Miluiește-mă Dumnezeule, după mare mila Ta,....Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule al mântuirii mele !
Doamne, ai milă ! Doamne, miluiește ! Господи, помилуй ! Gospodi, pomiluy ! (Așa zic rușii.) Господи , помилуй ! Hospody , pomyluy ! (Așa zic ucrainenii.)




[1]Pr.prof. Ion Ciungu, LUMEA RUSĂ - RUSSKY MIR, 12 octombrie 2015, Protopopiatul Ortodox Român Avrig,  http://protopopiatavrig.blogspot.ro/2015/10/lumea-rusa-russky-mir_12.html
[2] Rev. dr. Nicholas Denysenko, Inside Ukraine’s appeal for Church autocephaly, EUROMAIDAN PRESS, 2016/06/21, http://euromaidanpress.com/2016/06/21/inside-ukraines-appeal-for-autocephaly-to-ecumenical-patriarchate/
[3]Independence of the Ukrainian Church from Moscow can result in religious war - expert, interfax Religion, 24 June 2016, http://www.interfax-religion.com/?act=news&div=13048
[4]Pr.prof.Ciungu Ion, VLADIVOSTOK - cea mai înaltă statuie a lui IISUS din lume, 3 septembrie 2015, Protopopiatul Ortodox Avrig,
[5] A Treia Roma: Biserica Rusa, acuzata ca vrea sa domine lumea ortodoxa, Scris de Redacția de Știri, 06 Jul, 2016, Lacasuri Ortodoxe,

[6]Michael Heinlein,Metropolitan Kallistos Reflects on Orthodox Council, PRAVMIR.COM, 29 July 2016,  http://www.pravmir.com/metropolitan-kallistos-reflects-orthodox-council/
[7]Gratian Moldovan, Președintele Ucrainei în vizită la Patriarhia Română, BASILICA.RO, 21.04.2016,  http://basilica.ro/presedintele-ucrainei-petro-porosenko-primit-la-resedinta-patriarhala/
[8]James Macintyre,How controversy over a march to celebrate the conversion of Russia highlights divisions in Ukraine, Christian Today, 28 July 2016, 


[9]Teodor Danalache, Sfântul Vladimir, Crestinortodox.ro, http://m.crestinortodox.ro/sfinti/sfantul-vladimir-120233.html
[10] Martin Mateso, Nigeria : une chrétienne de 74 ans exécutée pour soupçons de «blasphème»,Geopolis francetvinfo, Publié le 14/06/2016 à 16H58, mis à jour le 15/06/2016 à 11H30, 

[11]Patriarhul României: ”Fiecare copil care se naște are o chemare sfântă de la Dumnezeu”, BASILICA.RO, 25.06.2015,  http://basilica.ro/patriarhul-romaniei-fiecare-copil-care-se-naste-are-o-chemare-sfanta-de-la-dumnezeu/
[12] Cristian Bădiliță, METAMORFOZELE ANTICRISTULUI LA PĂRINȚII BISERICII, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, Traducere din limba franceză de Teodora Ioniță, Editura Nemira, 2015, p. 529.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Pe 21 noiembrie este sărbătoare: INTRAREA MAICII DOMNULUI ÎN BISERICĂ, ADICĂ ÎN TEMPLUL DIN IERUSALIM, CÂND EA AVEA TREI ANIȘORI. Bătrânii părinți ai fetiței Maria, Ioachim și Ana, și-au împlinit promisiunea față de Dumnezeu, ducând-o pe fetița lor la Templu și încredințând-o marelui preot Zaharia, pentru a fi crescută în sfințenie. Acolo ea a rămas până la vârsta de 15 ani (unele surse dau vârsta de 14 ani sau 12 ani). Apoi, Maria a fost încredințată dreptului bătrân Iosif, pentru a fi protejată sub semnul căsătoriei, căci părinții ei muriseră. (Haideți să ne amintim textul evanghelic care se citește la Sfânta Liturghie în 21 noiembrie, precum și alte informații în legătură cu această sărbătoare! ... “Pînă la intrarea în Templu se urcau cincisprezece trepte. Sfinţii Părinţi au ridicat-o pe Fecioara pînă la întîia treaptă, dar apoi ea singură le-a urcat alergînd pe toate celelalte paisprezece. Sus, Fecioara a fost întîmpinată de Marele Preot Zaharia, cel care avea să fie tatăl Sfîntului loan Botezătorul. Luînd-o de mînă, el a dus-o pe Fecioara nu doar în interiorul Templului, ci chiar în interiorul Sfintei Sfintelor, adică cel mai sfînt dintre cele mai sfinte locuri din Templu, acela în care numai Marele Preot avea voie să intre, şi chiar şi el doar o dată pe an.”). ... “Fericit este bărbatul, O, Fecioară Maria, care iubește numele tău; harul tău îi va mângâia sufletul.” (Psalmul 1, din PSALTIREA MAICII DOMNULUI). ... Să urmărim un filmuleț de animație ortodoxă pentru copii despre Intrarea Maicii Domnului în Biserică, adică în Templu: https://www.facebook.com/100003915592274/videos/1455475245124524 ... De asemenea, azi este potrivit să ascultăm iarăși cântată poezia-rugăciune compusă de Sfântul Ioan Iacob Hozevitul, LA UȘA MILOSTIVIRII, rugăciune către Maica Domnului, cunoscută mai mult după primele versuri: PREASFÂNTĂ MAICĂ ȘI FECIOARĂ, NĂDEJDEA SUFLETULUI MEU: https://www.facebook.com/ion.ciungu.79/videos/919372900201006

Pr. prof. Ion Ciungu   “Fericit este bărbatul, O, Fecioară Maria, care iubește numele tău; harul tău îi va mângâia sufletul.” Psalmul 1,...