joi, 16 februarie 2012

V A L E A O R B I L O R




Povestea spune că exista odată o vale a orbilor, la marginea civilizaţiei, izolată de un lanţ de păduri şi de munţi, despre care nu mai ştia nimeni. Ei trăiau izolaţi de lume şi o boală stranie făcea ca toţi copiii lor să se nască orbi. Dar ei, generaţii de-a rândul, s-au adaptat la această dramă: casele lor nu aveau ferestre; lucrau noaptea, pentru că era răcoare, dormeau ziua, pentru că era prea cald; întreaga lume din jur au aranjat-o astfel, ca să raspundă necesităţilor lor. Doar poveştile transmise din bătrâni mai spuneau că există o lume în care oamenii văd, adică reuşesc să cunoască lumea din jur fără a o atinge, graţie unei «puteri  deosebite care le ţâşnea din ochi».
Odată, un tânăr aviator ateriză forţat pe plaiurile uitate de lume ale nopţii continue. Acesta luă contact cu o lume de a cărei existenţă nu ştia anterior absolut nimic. Este adevărat că el a fost ridiculizat de locuitorii acestor ţinuturi. Ei lucrau noaptea, iar el nu vedea aproape nimic şi nu putea să se descurce. Stătea treaz ziua, când arşiţa zilei era dogorâtoare, iar noaptea când era timpul de muncă, nu rezista decât foarte puţin. :a scurt timp s-a îndrăgostit de fata unuia dintre localnici, care avea gene lungi, iar aviatorului i se părea că în orice clipă s-ar putea ca acestea să înceapă să bată. De la o vreme, localnicii s-au hotărât să-l accepte definitiv printre ei, dacă el va fi dispus la nişte renunţări. «Ochii lui Nufăr (acesta îi era numele) sunt aşa de bolnavi că îi dăunează creierului» - judecau ei. «Pleoapele lui se mişcă şi aceasta cauzează creierului o continuă iritare. Ar fi suficientă o mică operaţie pentru a elimina aceste organe iritante».
Melina, iubita lui, a fost cea care l-a convins să meargă la chirurgul orbilor. El spuse: «Dar întreaga lume pare a fi fost creată pentru a fi văzută şi contemplată cu ochii. Florile, răsăritul soarelui, chipul tău... crezi că aş fi mai bun  dacă aş accepta această operaţie?»
Melina spuse: «Te va durea doar pentru un timp ... şi tu vei suporta durerea aceasta pentru mine, dragostea mea ... Astfel vei intra în lumea mea». Nufăr îi privi chipul dulce pentru ultima dată ... petrecu orele dinaintea operaţiei într-un lan înflorit, pentru a-şi lua adio de la flori şi de la porumbei. Apoi ridică privirea şi văzu răsăritul soarelui. Pentru localnici era spre sfârşitul «zilei»,  pentru el, văzător, era lumea minunată a luminii. Atunci o luă la fugă spre avionul lui abandonat şi îşi luă zborul spre lumea lui. A abandonat pentru totdeauna valea orbilor unde crezuse că poate fi fericit.”
Lumea noastră se aseamănă cu această „vale a orbilor”. Este o lume în care oamenii au pierdut lumina adevăratelor valori şi a idealurilor nobile, şi s-au adaptat la o lume a întunericului, a nopţii perpetue[1].
(Bruno Ferrero, apud Gurie Giorgiu şi Cristian Tia, Despre mântuirea sufletului în era (post-) industrială, Editura Info, Craiova, 2001, p 94-95).


[1] Gurie Giorgiu şi Cristian Tia, Despre mântuirea sufletului în era (post-) industrială, Editura Info, Craiova, 2001, p 94-95.


luni, 6 februarie 2012

DESPRE SUFLET


Sufletul nostru ca fiinţă spirituală activă nu poate să rămână în nelucrare. Sau face binele, sau face răul, una din două. Sau creşte în el grâu, sau creşte neghină. Dar, fiindcă orice bine vine de la Dumnezeu, iar mijlocul de a primi orice bine de la Dumnezeu este rugăciunea, numai cei ce se roagă cu osârdie, din adâncul sufletului, sincer, primesc de la Domnul har pentru facerea binelui şi, în primul rând, harul credinţei. Cei care nu se roagă este firesc să rămână fără daruri duhovniceşti, lipsindu-se de bunăvoie de ele, din negrijă şi din răceala sufletului. Şi aşa cum în inimile celor  ce se roagă cu sârguinţă şi lucrează Domnului creşte grâul pornirilor, tot aşa şi în inimile celor ce nu se roagă creşte neghina tuturor răutăţilor, care înăbuşă puţinul bine care a mai rămas de la harul Botezului, Mirungerii, şi apoi al Pocăinţei şi Împărtăşaniei. De aceea trebuie să arătăm cea mai mare grijă holdei inimii noastre, ca să nu crească în ea neghina răului: lenea, huzurul, luxul, necredinţa, iubirea de avuţie, zgârcenia, invidia, ura şi celelalte. Să plivim în fiecare zi holda inimii, măcar la rugăciunea de seară şi de dimineaţă. Să o împrospătăm cu suspine mântuitoare şi cu lacrimi, precum ploaia cea timpurie, de dimineaţă, şi ploaia cea târzie, de seară. Şi să mai facem şi altceva: să punem în brazda inimii noastre seminţele virtuţilor – credinţa, nădejdea în Dumnezeu si iubirea de Dumnezeu şi de aproapele; să o îngrăşăm, să o fertilizăm cu rugăciune, cu răbdare, cu fapte bune şi să nu rămânem nici măcar un ceas în trândăvie şi nelucrare, căci atunci când trândăvim şi nu facem nimic, duşmanul se arată foarte sârguitor în a-şi semăna neghina. «Pe când oamenii dormeau, a venit vrăjmaşul (...) a semănat neghină printre grâu şi s-a dus» (Matei 13, 25). Trebuie, de asemenea, să nu uităm că faptele bune nu se pot face fără efort şi uneori se fac chiar din obligaţie; după cum căderea noastră în păcat nu poate fi ispăşită şi nici Împărăţia lui Dumnezeu «cucerită» decât «prin stăruinţă şi cei ce se silesc pun mâna pe ea» (Matei 11, 12). De ce oare calea cea strâmtă şi poarta îngustă duc spre viaţă? Lumea strâmtează calea aleşilor, diavolul o strâmtează, trupul o strâmtează. Acesta din urmă ne îngustează calea spre Împărăţia cerurilor.”

(Sfântul Ioan de Kronstadt,  Viaţa mea în Hristos, ed. Sofia, Bucureşti, 2005, pp 119-120).

vineri, 3 februarie 2012

Azi cine-L mai întâmpină pe Domnul nostru Iisus Hristos?


de pr prof Ion CIUNGU

Adică, cine Îi mai iese înainte ca să-L cinstească, să-L onoreze, să Îi arate preţuire, iubire ?


Pruncul Iisus, la vârsta de 40 de zile, în Templul din Ierusalim, este prezentat Tatălui nostru Sfânt din Ceruri, conform Legii referitoare la bebelușii băieți, apoi este luat în brațe de un om drept și sfânt, cu numele de Simeon. Acest Simeon a proorocit cu privire la Prunc și la Sfânta Fecioară Maria, Mama Pruncului.



S-ar putea răspunde, într-o oarecare măsură, la această întrebare, mai uşor, dacă am reformula-o, cu atenţia spre două aspecte : interior şi exterior.

Deci :

a) Azi cine-L mai întâmpină, să zicem, din punct de vedere interior ?

b) Azi cine-L mai întâmpină, să zicem, din punct de vedere exterior ?



Cu atenţia mai mult spre interior s-ar putea răspunde astfel :

Îl întâmpină cei care Îl caută asemănându-se cu dreptul Simeon şi cu proorociţa Ana ( Luca 2, 25-38 ). Este recomandabil să ne împrospătăm cu virtuţile lor : dreptatea, frica de Dumnezeu, aşteptarea mângâierii şi libertăţii pe care le dă Mesia, colaborarea cu Duhul Sfânt, iubirea faţă de Dumnezeu manifestată în slujirea Lui tot timpul, menţinerea legăturii cu Dumnezeu prin castitate, post şi rugăciune, prin consecvenţa în virtuţi.


Cu atenţia mai mult spre exterior, s-ar putea răspunde astfel : 


Îl întâmpină creştinii. Câţi ? Unde ? Care ? 


Peste două miliarde, adică 33 % din populaţia lumii, după cum putem observa din clasificarea religiilor mari în funcţie de numărul aderenţilor şi din reprezentarea procentuală a lor : [1]


  1. Christianity: 2.1 billion
  2. Islam: 1.5 billion
  3. Secular/Nonreligious/Agnostic/Atheist: 1.1 billion
  4. Hinduism: 900 million
  5. Chinese traditional religion: 394 million
  6. Buddhism: 376 million
  7. primal-indigenous: 300 million
  8. African Traditional & Diasporic: 100 million
  9. Sikhism: 23 million
  10. Juche: 19 million
  11. Spiritism: 15 million
  12. Judaism: 14 million
  13. Baha'i: 7 million
  14. Jainism: 4.2 million
  15. Shinto: 4 million
  16. Cao Dai: 4 million
  17. Zoroastrianism: 2.6 million
  18. Tenrikyo: 2 million
  19. Neo-Paganism: 1 million
  20. Unitarian-Universalism: 800 thousand
  21. Rastafarianism: 600 thousand


Creştinii sunt răspândiţi în diferite părţi ale globului pământesc, după cum putem observa în reprezentarea procentuală de mai jos, [2]
Primele zece ţări, din punct de vedere al numărului de persoane care moştenesc numele de creştin, incluzând toate nuanţele confesionale creştine fiind, după cum putem observa, următoarele :


şi de diferite nuanţe confesionale. [3]



Tot în funcţie de numărul aderenţilor, confesiunile creştine se prezintă pe ţări după cum urmează; creştini catolici : [4]




creştini protestanţi : [5]


creştini ortodocşi :[6]


alte tradiţii creştine ( Martorii lui Iehova, Mormonii etc ) : [7]




Revenind la numărul creştinilor în lume, incluzând toate nuanţele confesionale, adică peste două miliarde, reprezentând 33% din populaţia lumii, s-ar putea obiecta că nu toţi se gândeasc să-L întâmpine pe Domnul nostru Iisus Hristos, chiar dacă în statistici ei apar în categoria creştinilor. 


Pe de cealaltă parte, s-ar putea spune că restul populaţiei lumii, 67% nici măcar nu se gândeşte la Domnul nostru Iisus Hristos. Aşa că, dacă admitem aceste obiecţii, am putea trage concluzia că prea puţini Îl întâmpină pe Domnul nostru Iisus Hristos, mai ales dacă luăm ca standard al întâmpinării pe dreptul Simeon şi pe proorociţa Ana. 

Însă am putea continua meditaţia.

Pe de o parte, să nu uităm că iniţiativa “întâmpinării” o are Dumnezeu, nu omul. Şi nu pentru că Dumnezeu ar avea vreo lipsă şi ar avea nevoie de om. Întâmpinarea, cinstirea, iubirea, pornesc de la Dumnezeu către om. Omului i se acordă cinstea de a purta în sine imaginea lui Dumnezeu, este invitat la iubire veşnică prin chiar faptul existenţei.[8] Omul ar trebui doar să fie atent la lucrările Domnului şi să fie recunoscător. 


Pe de altă parte, s-ar putea ca Dumnezeu să vadă creştini care Îl întâmpină acolo unde noi nu ne-am aştepta. Recunoscând că sfinţii sunt mai aproape cu gândirea lor de Dumnezeu decât oamenii obişnuiţi, să luăm ca exemplu pe Sfântul Iustin Martirul şi Filosoful. El “pretinde că filosofi ca Socrate şi Heraclit erau în mod esenţial creştini din moment ce ei trăiau pentru adevăr, iar Hristos este adevărul. Toţi cei ce se străduiesc din toată inima pentru adevăr sunt primiţi de el cu bucurie ca fiind confraţi creştini. “ [9]


Mântuitorul nostru Iisus Hristos este cel ce face, de fapt, evaluarea. Iar apreciera este după atotînţelepciunea Lui, după voia Lui sfântă, după atotputernicia Lui. Gândirea dumnezeiască este infinit diferită de cea umană, după cum ne spune profetul Isaia.[10] Judecătorul nostru ne spune că cei pe care îi considerăm a fi pe locul din urmă pot ajunge să fie pe primul loc la El. [11] Dar şi invers.[12]






[1] Major Religions of the World Ranked by Number of Adherents

 [2] Global Christianity, A Report on the Size and Distribution of the World's Christian Population, ,  Executive Summary, http://www.pewforum.org/Christian/Global-Christianity-exec.aspx
[3]  Global Christianity, A Report on the Size and Distribution of the World's Christian Population , Christian Traditions,  http://www.pewforum.org/Christian/Global-Christianity-traditions.aspx

[8] P.S. Kallistos Ware, De ce a creat Dumnezeu lumea? http://www.crestinortodox.ro/diverse/de-a-creat-dumnezeu-lumea-96574.html

[9] Radhakrishnan, Recovery of Faith, London, 1956, p. 160. vezi şi SF. JUSTIN MARTIRUL SI FILOZOFUL, http://www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/parinti-scriitori-bisericesti/sf-justin-martirul-si-filozoful-81386.html

[10] Cartea profetului Isaia, cap. 55, v. 8-9. http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=43&cap=55
[11] Evanghelia după Matei, cap. 20, v. 15-16,  http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=20
[12] Evanghelia după Matei, cap. 19, v. 29-30. http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=19

Suntem LA DOUĂ SĂPTĂMÂNI DUPĂ SĂRBĂTOAREA SFINTELOR PAȘTI, adică în DUMINICA SFINTELOR FEMEI MIRONOSIȚE. Azi sunt sărbătorite acele Sfinte Femei care au mers cu miruri la mormântul Domnului nostru Iisus Hristos, pentru a unge cu uleiuri parfumate corpul Lui mort, în prima zi a săptămânii evreiești, zi care ulterior a fost numită de creștini “Ziua Domnului”, în limba latină “Dies Dominica”. Femeile curajoase au ajuns la mormânt foarte de dimineață, pe când răsărea soarele, în timp ce apostolii stăteau încuiați în casă de frica iudeilor. Ele au găsit mormântul gol, căci Mântuitorul înviase. Un înger era prezent la mormânt și le-a zis: “Nu vă temeţi, că ştiu că pe Iisus cel răstignit Îl căutaţi. Nu este aici; căci S-a sculat precum a zis; veniţi de vedeţi locul unde a zăcut. Şi degrabă mergând, spuneţi ucenicilor Lui că S-a sculat din morţi şi iată va merge înaintea voastră în Galileea; acolo Îl veţi vedea. Iată v-am spus vouă. Iar plecând ele în grabă de la mormânt, cu frică şi cu bucurie mare au alergat să vestească ucenicilor Lui. Dar când mergeau ele să vestească ucenicilor, iată Iisus le-a întâmpinat, zicând: Bucuraţi-vă! Iar ele, apropiindu-se, au cuprins picioarele Lui şi I s-au închinat. Atunci Iisus le-a zis: Nu vă temeţi. Duceţi-vă şi vestiţi fraţilor Mei, ca să meargă în Galileea, şi acolo Mă vor vedea.” (Matei 28, 5-10). ... TOT ÎN DUMINICA ACEASTA SUNT SĂRBĂTORIȚI IOSIF DIN ARIMATEEA ȘI NICODIM, acei bărbați sfinți care au coborât de pe cruce trupul mort al Domnului, l-au pregătit pentru înmormântare, apoi, vineri seara, l-au pus în mormântul săpat în stâncă și au prăvălit o piatră mare la ușa mormântului. (Ioan 19, 38-42; Matei 27, 57-60). SFINTELE FEMEI MIRONOSIȚE SUNT UN MODEL PENTRU TOATE FEMEILE CREȘTINE. ASTFEL CĂ, ÎN ANUL 2020, SFÂNTUL SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE A HOTĂRÂT CA DUMINICA FEMEILOR MIRONOSIȚE SĂ FIE ȘI DUMINICA FEMEILOR CREȘTINE, ÎN GENERAL, ca semn de prețuire pentru mamele noastre, bunicile noastre, pentru surori, soții, pentru toate persoanele de gen feminin care mărturisesc prin rugăciune, prin cuvintele și faptele lor, credința în Domnul nostru Iisus Hristos Cel Răstignit și Înviat, oferind astfel multă bucurie și lumină în viața Bisericii, a familiei, a școlii, a societății în general. ... Prin urmare, cu această ocazie, Îl rugăm pe Veșnicul Dumnezeu Atotsfânt și Atotputernic, adică pe Tatăl nostru Sfânt din Ceruri, să le binecuvânteze cu sănătate, bucurii, viață îndelungată, iertare de păcate și mântuire pe toate copilele, fetele și femeile creștine din toată lumea, inclusiv pe cele din România! ... Să urmărim aprox. 14 minute cum sunt redate în filmul Iisus din Nazaret (1977) evenimentele referitoare la Învierea Domnului nostru Iisus Hristos: https://www.facebook.com/ion.ciungu.79/videos/707591395160898 ... Haideți să ne amintim, sau să aflăm acum, textul evanghelic care se citește la Sfânta Liturghie în această Duminică, precum și numele Sfintelor Femei Mironosițe!

Pr. prof. Ion Ciungu “Şi înfăţişarea lui era ca fulgerul şi îmbrăcămintea lui albă ca zăpada. Şi de frica lui s-au cutremurat cei ce păzea...