luni, 6 februarie 2012

DESPRE SUFLET


Sufletul nostru ca fiinţă spirituală activă nu poate să rămână în nelucrare. Sau face binele, sau face răul, una din două. Sau creşte în el grâu, sau creşte neghină. Dar, fiindcă orice bine vine de la Dumnezeu, iar mijlocul de a primi orice bine de la Dumnezeu este rugăciunea, numai cei ce se roagă cu osârdie, din adâncul sufletului, sincer, primesc de la Domnul har pentru facerea binelui şi, în primul rând, harul credinţei. Cei care nu se roagă este firesc să rămână fără daruri duhovniceşti, lipsindu-se de bunăvoie de ele, din negrijă şi din răceala sufletului. Şi aşa cum în inimile celor  ce se roagă cu sârguinţă şi lucrează Domnului creşte grâul pornirilor, tot aşa şi în inimile celor ce nu se roagă creşte neghina tuturor răutăţilor, care înăbuşă puţinul bine care a mai rămas de la harul Botezului, Mirungerii, şi apoi al Pocăinţei şi Împărtăşaniei. De aceea trebuie să arătăm cea mai mare grijă holdei inimii noastre, ca să nu crească în ea neghina răului: lenea, huzurul, luxul, necredinţa, iubirea de avuţie, zgârcenia, invidia, ura şi celelalte. Să plivim în fiecare zi holda inimii, măcar la rugăciunea de seară şi de dimineaţă. Să o împrospătăm cu suspine mântuitoare şi cu lacrimi, precum ploaia cea timpurie, de dimineaţă, şi ploaia cea târzie, de seară. Şi să mai facem şi altceva: să punem în brazda inimii noastre seminţele virtuţilor – credinţa, nădejdea în Dumnezeu si iubirea de Dumnezeu şi de aproapele; să o îngrăşăm, să o fertilizăm cu rugăciune, cu răbdare, cu fapte bune şi să nu rămânem nici măcar un ceas în trândăvie şi nelucrare, căci atunci când trândăvim şi nu facem nimic, duşmanul se arată foarte sârguitor în a-şi semăna neghina. «Pe când oamenii dormeau, a venit vrăjmaşul (...) a semănat neghină printre grâu şi s-a dus» (Matei 13, 25). Trebuie, de asemenea, să nu uităm că faptele bune nu se pot face fără efort şi uneori se fac chiar din obligaţie; după cum căderea noastră în păcat nu poate fi ispăşită şi nici Împărăţia lui Dumnezeu «cucerită» decât «prin stăruinţă şi cei ce se silesc pun mâna pe ea» (Matei 11, 12). De ce oare calea cea strâmtă şi poarta îngustă duc spre viaţă? Lumea strâmtează calea aleşilor, diavolul o strâmtează, trupul o strâmtează. Acesta din urmă ne îngustează calea spre Împărăţia cerurilor.”

(Sfântul Ioan de Kronstadt,  Viaţa mea în Hristos, ed. Sofia, Bucureşti, 2005, pp 119-120).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

VINEREA MARE (3 aprilie, 2026), JOIA MARE (2 aprilie, 2026), la BISERICA ÎNVIERII DIN IERUSALIM (BISERICA SFÂNTULUI MORMÂNT), PATRIARHUL LATIN AL IERUSALIMULUI, Pierbattista Pizzaballa, cu aprobare de la poliția israeliană, A CONDUS LITURGHIILE CUVENITE, dar în format redus, FĂRĂ PARTICIPAREA CREDINCIOȘILOR, din motive de insecuritate din cauza războiului: https://www.facebook.com/reel/2415272338911410 https://www.facebook.com/reel/926766013673878 Duminică, 29 martie, 2026, în Duminica Floriilor, POLIȚIA ISRAELIANĂ NU A PERMIS PATRIARHULUI LATIN AL IERUSALIMULUI SĂ INTRE ÎN BISERICA SFÂNTULUI MORMÂNT (BISERICA ÎNVIERII) PENTRU A CELEBRA SFÂNTA LITURGHIE DE FLORII. Patriarhia Latină a Ierusalimului și Custodia Țării Sfinte au descris incidentul drept un „precedent grav”, menționând că este prima dată în secole când conducătorii Bisericii sunt împiedicați să participe la această celebrare specifică. Patriarhia a numit decizia „în mod evident nerezonabilă și extrem de disproporționată”, argumentând că aceasta încalcă status quo-ul și libertatea de cult. Incidentul a atras critici din partea liderilor mondiali, inclusiv din partea ambasadorului SUA în Israel, precum și condamnări din partea liderilor Italiei și Franței. Prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, a criticat acțiunea poliției, iar ministrul de externe, Antonio Tajani, a declarat pe rețelele de socializare că îl va convoca pe ambasadorul Israelului cu privire la incident. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a condamnat decizia poliției israeliene, despre care a spus că „se adaugă la creșterea îngrijorătoare a încălcărilor statutului Locurilor Sfinte din Ierusalim”. În acest an, 2026, SFINTELE PAȘTI SUNT SĂRBĂTORITE PE 5 APRILIE (de Bisericile Occidentale) ȘI PE 12 APRILE (de Bisericile Răsăritene). Biserica Sfântului Mormânt este folosită în comun de Bisericile Catolică, Ortodoxă Greacă, Apostolică Armeană, Ortodoxă Coptă, Ortodoxă Siriacă și Ortodoxă Etiopiană.

Pr. prof. Ion Ciungu     "The Latin Patriarch of Jerusalem, Cardinal Pierbattista Pizzaballa, led Good Friday prayers at the Chur...