„Văzând Preacurată pe Făcătorul a toată lumea, că rabdă ocări, şi se înalţă pe Cruce, suspinai, zicând: Preaslăvite Domane, Fiul meu şi Dumnezeul meu, cum suferi necinste Stăpâne, vrând să cinsteşti zidirea Ta. Slavă milostivirii Tale celei multe, şi pogorârii Tale, Iubitorule de oameni.”(Minei, pp 230, Vecernie, stihoavna Crucii, 15 Noiembrie).
„Înfrumuseţându-ţi cugetul sufletului tău cu postul, luminezi pe credincioşi cu razele pătimirii, Galactioane fricite. Pentru aceasta săvârşind cu credinţă sfântă şi de lumină purtătoare ziua ta, strigăm către tine cu credinţă: Ca unul ce ai îndrăzneală către Hristos, roagă-te să ne mântuim noi” (Minei, pp 72, Utrenie, Sedealna Crucii, Noiembrie).
„Fecioară cu totul fără prihană, care ai născut pe Dumnezeu cel mai presus de fiinţă, roagă-te Lui neîncetat împreună cu cei fără de trup, să dea iertare de greşale, şi îndreptare vieţii mai inainte de sfârşit, nouă celor ce cu credinţă şi cu dragoste te lăudăm pe tine după datorie, însăţi prea lăudată.” (Minei, pp 72, Vecernie, 15 Noiembrie).
„Dacă Te-a văzut pe Tine înălţat pe Cruce, Preacurată Maica Ta, Cuvinte al lui Dumnezeu, tânguindu-se ca o maică, zicea: Ce minune nouă şi străină este aceasta Fiul meu? cum Te împreuni cu moartea, Viaţa tuturor? Vrând să înviezi pe cei morţi ca un milostiv”( Minei, Noiembrie pp 73).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu