de Pr. Prof. Ion Ciungu
( a. Filosofie sau iubirea înțelepciunii; b. Iisus este Înțelepciunea lui Dumnezeu; c. Filosoful Alvin Plantinga a câștigat Premiul Templeton pe anul 2017; d. Șapte citate din Alvin Plantinga)
Iisus este Înțelepciunea lui Dumnezeu (1 Corinteni 1,18-24).
a. Filosofie sau iubirea înțelepciunii
Împrumutat din limba greacă și în limba română, cuvântul filosofie tradus înseamnă iubirea înțelepciunii, adică să iubești ceea ce este în armonie cu înțelepciunea, cu “capacitatea superioară de înțelegere și judecare a lucrurilor.”[1]
b. Iisus este Înțelepciunea lui Dumnezeu
Mântuitorul lumii, Domnul nostru Iisus Hristos, este cunoscut sub diferite nume în Biblie. Cercetătorii spun că sunt peste 200 de denumiri referitoare la El.[2]Una dintre ele este aceasta: Iisus este Înțelepciunea lui Dumnezeu. Acest alt nume al lui Iisus îl găsim în Epistola Întâia a Sfântului Apostol Pavel către Corinteni. Să citim un pic textul de mai jos:
“Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu. Căci scris este: «Pierde-voi înţelepciunea înţelepţilor şi ştiinţa celor învăţaţi voi nimici-o». Unde este înţeleptul? Unde e cărturarul? Unde e cercetătorul acestui veac? Au n-a dovedit Dumnezeu nebună înţelepciunea lumii acesteia? Căci de vreme ce întru înţelepciunea lui Dumnezeu lumea n-a cunoscut prin înţelepciune pe Dumnezeu, a binevoit Dumnezeu să mântuiască pe cei ce cred prin nebunia propovăduirii. Fiindcă şi iudeii cer semne, iar elinii caută înţelepciune, Însă noi propovăduim pe Hristos cel răstignit: pentru iudei, sminteală; pentru neamuri, nebunie. Dar pentru cei chemaţi, şi iudei şi elini: pe Hristos, puterea lui Dumnezeu şi înţelepciunea lui Dumnezeu.” (1 Corinteni 1, 18-24).[3]
c. Filosoful Alvin Plantinga a câștigat Premiul Templeton pe anul 2017
Alvin Plantinga, câștigător al Premiului Templeton pe anul 2017, a fost salutat ca un uriaș intelectual creștin care a transformat câmpul filosofiei academice.
„Unui proeminent savant filosof american creștin care a făcut ca credința în Dumnezeu să fie o opțiune serioasă în cadrul filosofiei academice i s-a acordat prestigiosul Premiu Templeton în valoare de 1,1 milioane lire sterline.
Alvin Plantinga, un uriaș al filosofiei și apologeticii în ultimii 50 de ani, a fost anunțat ieri ca Laureat al Premiului Templeton pe anul 2017.” Așa am aflat din articolul “Christian philosopher Alvin Plantinga wins £1.1m Templeton Prize: 7 quotes from an intellectual giant” (Filosoful creștin Alvin Plantinga câștigă Premiul Templeton în valoare de 1,1 milioane lire sterline: 7 citate dintr-un uriaș intelectual), publicat în data de 26 aprilie 2017, de Joseph Hartropp, pe site-ul “Christian Today”, al companiei non-denominaționale de știri creștine cu sediul internațional în Londra.[4]Citez în continuare din articolul lui Hartropp:
“ `Uneori vin idei care revoluționează modul în care gândim, iar cei care fac astfel de descoperiri revoluționare sunt oamenii pe care noi îi onorăm cu Premiul Templeton,` a zis Heather Templeton Dill, președinte al fundației John Templeton care acordă acest Premiu.
`Alvin Plantinga a recunoscut că convingerea religioasă nu numai că nu intră în conflict cu munca filosofică serioasă, dar ea ar putea aduce contribuții cruciale la abordarea problemelor perene în filosofie.`
Plantinga, acum în pensie, având vârsta de 84 de ani, a zis: `Sunt onorat să primesc Premiul Templeton. Câmpul filosofiei s-a transformat în cursul carierei mele. Dacă opera mea a jucat un rol în această transformare, aș fi foarte mulțumit.`
`Sper că știrea despre acest Premiu îi va încuraja pe filosofii tineri, în special pe aceia care aduc perspective creștine și teiste să-și susțină opera, spre mai mare creativitate, integritate, îndrăzneală.`
Premiul Templeton îi onorează pe aceia care `au adus o contribuție excepțională la afirmarea dimensiunii spirituale a vieții, fie prin intuiție, descoperire, fie prin lucrări practice.` A fost înființat în 1972 de către investitorul și filantropul John Templeton, care a vrut să le aducă onoare în mod public celor responsabili pentru ceea ce el numea `minunatele lucruri noi care se întâmplă în religie.`
Estimat la valoarea de 1,1 milioane lire sterline, acest premiu este unul dintre cele mai mari premii ale lumii acordat unui individ.
Un filosof care l-a numit pe Platinga pentru acest premiu a explicat moștenirea care rămâne de la acest filosof: `Descoperirile intelectuale ale lui Alvin Plantinga au inițiat o cercetare nouă în dimensiunile spirituale. Intuițiile lui precise și dezvoltate cu grijă au extins spațiul intelectual-spiritual.`
`În anii 1950 nu exista nici o singură apărare a credinței religioase publicată de un filosof proeminent; până în anii 1990 erau literalmente sute de cărți și articole ... care apărau și dezvoltau dimensiunea spirituală. Diferența între 1950 și 1990 este, pur și simplu, Alvin Plantinga.`
Ca profesor de filosofie la Colegiul Calvin și la Universitatea Notre Dame, și conferențiar la Oxford, Harvard și la alte câteva instituții, influența creștină a lui Plantinga asupra filosofiei dominante a fost sărbătorită mult timp în cadrul Bisericii.
El a soluționat într-un mod deschis spre argumentare problema logică a răului, una dintre cele mai frecvent afirmate obiecții la adresa credinței creștine, în cartea sa de mare importanță God, Freedom and Evil în 1974.
A adus contribuții importante accentuând compatibilitatea științei și credinței religioase, și a deschis ușa pentru convingerile religioase, teiste, în domeniile rațiunii și filosofiei, unde `Dumnezeu` mai înainte era considerat exclus.”
d. Șapte citate din Alvin Plantinga
Citez în continuare din articolul lui Hartropp:
„Iată șapte citate din acest filosof care oferă o privire rapidă spre ceea ce rămâne ca moștenire din gândirea lui.
1) `Credința nu trebuie să fie pusă în contradicție cu cunoașterea: credința (cel puțin în exemplele paradigmatice) este cunoaștere, cunoaștere de un anumit fel special.`
2) `Există un conflict superficial dar o armonie adâncă între știință și religia teistă, însă o armonie superficială și un conflict adânc între știință și naturalism.` ("Naturalismul este credința filosofică potrivit căreia tot ce există își are orignea în proprietăți și cauze naturale, iar explicațiile supranaturale și spirituale sunt excluse sau desconsiderate." n. trad.)
3) `Oare este un fapt adevărat că cei care cred într-un Tată Ceresc au această credință din cauză că, sau parțial din cauză că, tații lor pământești au fost necorespunzători? Eu mă îndoiesc de aceasta. Dacă este un fapt adevărat, acesta este de interes psihologic mai degrabă decât teologic. E posibil ca acest fapt să ne ajute să-i înțelegem pe teiști, dar acest fapt nu ne spune absolut nimic despre adevărul credinței lor; spre acest scop acest fapt este pur și simplu irelevant.`
4) `Să presupunem că recunoaștem faptul că dacă eu m-aș fi născut din părinți mahomedani în Maroc, și nu din părinți creștini în Michigan, convingerile mele ar fi foarte diferite. Dar același lucru este valabil și pentru omul cu convingeri pluraliste. ... Dacă pluralistul s-ar fi născut în Maroc, probabil că n-ar fi pluralist. Oare, rezultă de aici că ... convingerile lui pluraliste sunt produse în el de un proces care produce convingeri pe care nu ne putem bizui?` [Observăm că Plantinga prin această întrebare îi pune în încurcătură pe ateii care susțin că un creștin din SUA (sau din altă parte a Occidentului) n-are rost să-și afirme credința lui pe baza culturii unei țări majoritar creștine, căci această credință creștină este tot așa de lipsită de adevăr ca și aceea a mahomedanilor dintr-o țară majoritar mahomedană; căci dacă creștinul s-ar fi născut într-o țară mahomedană ar fi fost mahomedan și ar fi afirmat credința mahomedană, pe care creștinii o consideră greșită. Cu alte cuvinte, ateii susțin că este un non-sens să aperi o credință religioasă sau alta, date de contexte sociale-istorice-geografice-umane. Plantinga, în schimb, extrapolează discuția în domeniul politic creștin și le arată ateilor absurditatea concluziei lor, întrebându-i dacă concepția pluralistă ar trebui să fie respinsă pe motiv că a fost produsă într-o cultură creștină. Bineînțeles că ateii, fiind minoritari, n-ar fi de acord să afirme că pluralismul este greșit, și deci sunt siliți să recunoască valoarea toleranței exprimată de învățătura creștină. (Observația traducătorului.)]
5) `Dar lipsa de evidență, dacă chiar lipsește acum evidența, nu este temei pentru ateism. Nimeni nu crede că există o evidență bună pentru propunerea că numărul stelelor este un număr par; dar de asemenea, nimeni nu crede că concluzia corectă care trebuie extrasă este aceea că există un număr impar de stele. Concluzia corectă, în schimb, ar fi agnosticismul.`[Cu alte cuvinte, Plantinga îi corectează pe ateii care susțin că nu există evidență sau dovadă că Dumnezeu există, spunându-le că atunci când nu există evidență că numărul stelelor este par sau impar, concluzia corectă ar fi că nu putem cunoaște (agnosticism), dar nu ar fi corect să spunem că nu există nici număr par, nici impar de stele. (Observația traducătorului.)]
6) `Dacă nu știm că există o astfel de persoană ca Dumnezeu, nu știm primul lucru (lucrul cel mai important) despre noi înșine, despre lumea noastră și unii despre alții. Și așa stau lucrurile din cauză că adevărul cel mai important despre noi, și despre ei, este că noi am fost creați de Domnul, și depindem în mod total de El pentru ca existența noastră să continue.`[Cu alte cuvinte, pentru a ne cunoaște mai bine pe noi înșine, și lumea noastră, e necesar să-L cunoaștem pe Dumnezeu, căci cauza sau originea noastră, și a lumii, nu este în noi, nici în lume, ci în afara noastră, și în afara lumii, în Dumnezeu. Iar continuarea existenței noastre depinde permanent de El. (Observația traducătorului.)]
7) `În credința religioasă ca și altundeva, trebuie să ne asumăm riscurile, recunoscând că am putea greși, chiar îngrozitor. Nu există garanții; viața religioasă este o întreprindere riscantă; eroarea necugetată și debilitantă este o posibilitate permanentă. (Dacă putem să ne înșelăm, totuși, putem și să avem dreptate.)`” [Cu alte cuvinte, făcând legătură cu citatul de la punctul anterior, putem să avem și dreptate, mai ales dacă ÎL cunoaștem pe Dumnezeu, căci bazându-ne doar pe noi înșine, riscăm să greșim îngrozitor. (Observația traducătorului).]
Mult iubit și frumos slăvit să fie Tatăl nostru Sfânt din Ceruri și pentru faptul că ne dă astfel de filosofi!
[1] ÎNȚELEPCIÚNE s. f. Capacitate superioară de înțelegere și de judecare a lucrurilor. ♦ Cumpătare, prudență, moderație determinată de experiență; spirit de prevedere. – Lat. intellectio, -onis. sursa: DEX '09, https://dexonline.ro/definitie/%C3%AEn%C8%9Belepciune
[2] Jesus Christ, titles and names, Dictionary of Bible Themes, Scripture index copyright Martin H. Manser, 2009. As Editor, Martin Manser wishes to thank all those who compiled or edited the NIV Thematic Study Bible, on which this work is based, https://www.biblegateway.com/resources/dictionary-of-bible-themes/2203-Jesus-Christ-titles-names
[3] Epistola Întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, capitolul 1, 18-24, https://www.bibliaortodoxa.ro/noul-testament/12/I%20Corinteni
[4]Joseph Hartropp, Christian philosopher Alvin Plantinga wins £1.1m Templeton Prize: 7 quotes from an intellectual giant, Christian Today, 26 April 2017 | 11:44 AM, https://www.christiantoday.com/article/christian.philosopher.alvin.plantinga.wins.1.1m.templeton.prize.7.quotes.from.an.intellectual.giant/107941.htm?internal_source=recommended_stories
.jpg){kind=link}
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu