sâmbătă, 17 septembrie 2016

Valoarea RELIGIEI în SUA




„...ADUCEȚI-VĂ AMINTE DE CUVINTELE DOMNULUI IISUS, CĂCI EL A ZIS: MAI FERICIT ESTE A DA DECÂT A LUA.” (Faptele Apostolilor cap. 20, v. 35)

What’s US religion worth? $ 1.2 trillion, says one demographer[1]
By Lauren Markoe, September 14, 2016, Religion News Service




Cât valorează religia în SUA ? 1,2 trilioane $ zice un demograf

traducere de Ciungu Ion



WASHINGTON (RNS)  Religia înseamnă mulți bani –la nivelul de 1,2 trilioane $ anual pentru economia americană, potrivit primului studiu complet[2]care sistematizează sub formă de tabele o astfel de cifră.

"În perspectivă, ar însemna că religia este a 15-a economie națională ca mărime în lume, înaintea altor 180 de țări în ceea ce privește valoarea", a zis Brian Grim[3] de la Universitatea Georgetown, autorul studiului.

„Ar însemna de asemenea că [economia provenită din] religia americană este mai mare decât veniturile globale provenite de la primele 10 companii tehnologice, incluzând Apple, Amazon și Google, a continuat el. Ar însemna de asemenea că ea este cu 50 procente mai mare decât venitul anual al  celor mai mari șase companii petroliere americane.”



Brian Grim, cercetător asociat la Proiectul pentru Libertatea Religioasă al Universității Georgetown, își prezintă noul studiu despre valoarea religiei pentru societatea americană la Clubul Național de Presă în Wshington D.C., în 14 sept. 2016. RNS photo by Lauren Markoe.

Ar putea părea o nebunie încercarea de a pune un număr pe valoarea religiei pentru societatea americană. Chiar și Grim înțelege de ce atât persoanele religioase cât și cele nereligioase s-ar putea să privească cu scepticism acest studiu.

„Credeți, poate, că acest lucru nu este posibil”, a zis el la publicarea studiului, miercuri (14 sept.) în Washington, și l-a comparat cu punerea unei etichete de preț pe dragoste.

„Dar dacă vă dați seama că dragostea adeseori are drept rezultat căsătoria, iar căsătoriile adeseori au loc în biserici...” a continuat Grim. „Vă pot spune cu exactitate câți bani s-au vărsat în center city Baltimore când fiica mea s-a căsătorit acolo în urmă cu un an și jumătate.”

Pentru a evalua munca a 344.000 de congregații religioase ale națiunii - reprezentând toate credințele - Grim a luat în considerare școlile pe care ele le administrează, cantinele gratuite pentru persoane fără venituri și fără casă, programele de recuperare a persoanelor cu adicții, și impactul lor asupra economiilor locale. Biserici, sinagogi, moschei și alte case de cult, cheltuiesc mai ales la nivel local, - angajând sute de mii de oameni și cumpărând totul, de la flori până la computere și la serviciile de înlăturare a zăpezii.

Grim a venit cu trei estimări și s-a decis pentru cea din mijloc – cea de 1,2 trilioane $ - cea pe care el a numit-o o evaluare “conservatoare” a activității organizațiilor religioase din societatea americană la nivelul unui an.



O diagramă circulară reprezintă rezultatele unui studiu intitulat “Contribuția Social Economică a Religiei la Societatea Americană: O Analiză Empirică”, de Brian Grim de la Georgetown University și Melissa Grim de la Newseum. Graphic courtesy of Faith Counts.

De ce să procesezi cantități mari de informații sau să  faci operații de complexitate mare cu aceste numere? Grim, cercetător asociat la Proiectul pentru Libertatea Religioasă de la Georgetown, a zis că este bine să știi la ce nivel se situează religia. După estimările unuia din colegii lui, 1,2 trilioane de dolari echivalează cu 7 procente din PIB-ul națiunii.

Dar Grim de asemenea vrea ca congregațiile și clerul – și societatea care beneficiază de această activitate caritabilă a persoanelor religioase – să aprecieze această generozitate.  Într-o cultură în care oamenii aud mult mai multe despre relele comise de oamenii religioși - de la scandaluri de abuz sexual până la genocid - este timpul pentru un oarecare „echilibru” a zis Grim.

Chiar persoanele clericale adeseori minimalizează valoarea activitățiilor, a zis Ram Cnaan, care conduce Programul pentru Cercetarea Religiei și a Politicii Sociale la Universitatea din Pennsylvania și a venit la Washington pentru a-l ajuta pe Grim să inaugureze noul studiu.

Cnaan – deși grăbit să se descrie ca fiind nereligios – speră că lucrarea lui Grimm sporește încrederea persoanelor religioase și le permite să se mândrească cu contribuțiile  lor la economie și societate.

“Aceasta este o zi nouă pentru oamenii care studiază congregațiile”, a zis el despre studiul intitulat “Contribuția Socio-Economică a Religiei la Societatea Americană: O Analiză Empirică.”

“Acesta este începutul unei dezbateri naționale – nu dacă religia este importantă ci cât de mult este importantă,“ a zis Cnaan.

Reverendul Eugene Rivers[4], pastor penticostal din Boston, cunoscut pentru eforturile lui de combatere a criminalității și abuzurilor de droguri a părut bucuros pentru această recunoaștere.

Când vine vremea să te ocupi de problemele murdare ale drogurilor din apropierea centrului orașului, a zis el către grupul de clerici, lideri laici și jurnaliști adunați pentru inaugurarea studiului, “niciunul din stânga nereligioasă nu se ivește.”

Grim a pus punctul de vedere al lui Rivers în context. Organizațiile nereligioase contribuie cu siguranță în mod generos la sănătatea națiunii, a zis el. Dar el de asemenea s-a referit la un studiu recent al Centrului de Cerecetare Pew care arată că e mai probabil ca persoanele religioase să se ofere ca voluntari pentru a ajuta pe alții și să facă donații cu scopuri caritabile în medie decât persoanele nereligioase.

Fără lucrarea caritabilă a oamenilor motivați religios “nu cred că am vedea tot binele societății cum dispare,” a zis Grim. “Dar cred că el ar fi în mod semnificativ mai redus.”

Studiul lui Grim constată că congregații și grupări caritabile orientate religios au în grijă:
*130.000 de programe de recuperare a persoanelor afectate de abuzul de alcool și de droguri.
*94.000 de programe de susținere a veteranilor și a familiilor lor.
*26.000 de programe pentru a preveni HIV/SIDA și pentru a susține persoanele care trăiesc cu această boală.
*121.000 de programe pentru instruirea și sprijinirea șomerilor.


La stânga, savantul William A. Galston, de la Brookings Institution (organizație din SUA care examinează și studiază subiecte economice, sociale și politice, și prezintă rapoarte; nota traducătorului) și profesorul Ram Cnaan de la Universitatea din Pennsylvania vorbesc la inaugurarea noului studiu despre valoarea religiei pentru societatea americană, în 14 septembrie 2016, la Clubul Național de Presă din Washington D.C. RNS photo by Lauren Markoe.

William A. Galston[5], savant la Brookings Institution și fost funcționar în administrația Clinton, care scrie despre religie și societate, a spus că 1,2 trilioane $ este “un număr rezonabil.”

Problemele de credință și liderii religioși nu primesc multă atenție din partea înalților funcționari guvernamentali, a continuat Galston, care a servit ca asistent adjunct al fostului președinte Bill Clinton pentru politică internă și care a fost invitat să vorbească la publicarea studiului.

Studiul lui Grim, a zis Galston, poate fi folosit de către organizațiile religioase ca “o carte de vizită credibilă pentru a ajunge să deschizi o primă ușă spre activități de success.”

Despre Lauren Markoe







Lauren Markoe este reporter național pentru RNS din 2011. Anterior ea a tratat subiecte referitoare la guvern și politică în calitate de reporter zilnic la the Charlotte Observer și la The State (Columbia, S.C.)








[1]Lauren Markoe, What’s US religion worth? $1.2 trillion, says one demographer, September 14, 2016, Religion News Service, http://religionnews.com/2016/09/14/whats-us-religions-worth-1-2-trillion-says-one-demographer/
[2]Brian Grim, Report, A new study looks at the significant impact  of faith and religion in the United States, #Value of Faith, http://faithcounts.com/report/
[3]Brian J. Grim, Ph.D., President, Business: A powerful force for interfaith understanding & peace, http://religiousfreedomandbusiness.org/brian-j-grim
[5]William A. Galston, Senior Fellow - Governance Studies, Brookings, https://www.brookings.edu/experts/william-a-galston/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Pe 25 aprile îl sărbătorim pe SFÂNTUL APOSTOL ȘI EVANGHELIST MARCU. El este reprezentat în iconografie împreună cu un leu (cel mai adesea un leu cu aripi). EVANGHELIA SCRISĂ DE SFÂNTUL MARCU este CEA MAI SCURTĂ EVANGHELIE din NOUL TESTAMENT, având numai 16 capitole. EVANGHELIA SCRISĂ DE SFÂNTUL MARCU, la cererea creștinilor din Roma, ARE LA BAZĂ PREDICA SFÂNTULUI APOSTOL PETRU, Marcu fiind colaborator apropiat al lui Petru. … Potrivit Sfintei Tradiții, CINA CEA DE TAINĂ a avut loc ÎN CASA MAMEI LUI MARCU, în Ierusalim. De asemenea, ÎN ACEASTĂ CASĂ S-A ARĂTAT DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS APOSTOLILOR DUPĂ ÎNVIERE. De asemenea, ÎN ACEASTĂ CASĂ A VENIT DUHUL SFÂNT PESTE APOSTOLI ÎN ZIUA CINCIZECIMII. Deci ACEASTĂ CASĂ ESTE CONSIDERATĂ A FI PRIMA BISERICĂ DIN LUME. O veche tradiție spune că Marcu făcea parte din cei 70 (sau 72) de ucenici, pe lângă cei 12 apostoli, aleși și trimiși în misiune de Mântuitorul lumii, Domnul nostru Iisus Hristos. … Marcu a fost și colaborator al Sfântului Apostol Pavel. … Din cartea numită “Proloagele” aflăm că MARCU A PREDICAT VESTEA CEA BUNĂ ADUSĂ LUMII DE FIUL LUI DUMNEZEU ÎN EGIPT, LIBIA ȘI PENTAPOLE. O tradiție occidentală ne informează că MARCU A PREDICAT ȘI ÎN ITALIA DE NORD, ÎN AQUILEIA. Potrivit unor surse, MARCU A FOST EPISCOP ÎN ALEXANDRIA EGIPTULUI MULȚI ANI, timp în care Dumnezeu a lucrat prin el multe minuni, atrăgând mulți oameni la credința creștină. TOT ACOLO EL A SUFERIT MOARTE DE MARTIR, ÎN 25 APRILIE, ANUL 68. … Pe 24 aprilie, anul 68, în Ziua de Paști, în Alexandria, Marcu cinstea Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, prin rugăciunile Sfintei Liturghii. Pe de altă parte, elinii păgâni de acolo îl cinsteau pe zeul lor Serapis. Din invidie, elinii păgâni i-au legat de gât o funie lui Marcu și l-au târât pe pământ, pe pietre ascuțite, încât i se rănea trupul de ascuțișul pietrelor, înroșindu-se drumul de sângele lui. Ei îl insultau cu aceste cuvinte : “să-l tragem pe boul acesta la ocolul boilor !” Iar Sfântul Marcu mulţumea Mântuitorului Hristos zicând: “Mulţumesc Ţie Doamne Iisuse Hristoase că m-ai învrednicit să pătimesc aceasta pentru numele Tău!” Seara l-au aruncat în temniță. Noaptea un înger al Domnului i s-a arătat lui Marcu și l-a încurajat. A doua zi, elinii iarăși i-au legat funia de gât și l-au târât peste pietre ascuțite, insultându-l cu aceleași cuvinte. Marcu mulţumea lui Dumnezeu şi zicea: “În mâinile Tale, Doamne, îmi dau duhul meu !” Apoi şi-a dat duhul. Necurații elini au făcut foc cu intenția să-i ardă corpul, dar Dumnezeu a dat atunci o ploaie mare cu piatră, urmată de un cutremur de pământ, astfel că focul s-a stins, iar elinii au plecat, lăsând corpul acolo. Au venit apoi creștinii credincioși care au înmormântat cu cinste corpul Sfântului Marcu. … Sute de ani mai târziu, în perioada când Alexandria era sub stăpânire mahomedană, pentru a nu fi profanate moaștele Sfântului Marcu, doi negustori venețieni le-au luat și le-au dus în Veneția, în anul 828. … După mai mult de 1.000 de ani, parte din moaștele Sfântului Marcu au fost restituite Bisericii Copte, de către Biserica Romano-Catolică, prin Papa Paul al VI – lea, în anul 1968. https://www.facebook.com/ion.ciungu.79/videos/942106874061167 … SĂ NE AMINTIM, sau să aflăm acum, că ASTĂZI, TREI BISERICI PRETIND A FI MOȘTENITOARE DIRECTE ALE BISERICII ORIGINALE ÎNTEMEIATE DE SFÂNTUL APOSTOL ȘI EVANGHELIST MARCU ÎN ALEXANDRIA EGIPTULUI: 1. Biserica Ortodoxă Coptă a Alexandriei, care are aproximativ 15 milioane de credincioși; 2. Biserica Ortodoxă Greacă a Alexandriei, care are aprox. 1,5 milioane de credincioși; potrivit altor surse ar avea până la 5 milioane în toată Africa; 3. Biserica Catolică Coptă, care are cam 187.000 de credincioși. Referitor la Bisericile care dețin MOAȘTE ALE SFÂNTULUI EVANGHELIST MARCU se cuvine să amintim: 1) Catedrala Ortodoxă Coptă Sfântul Marcu din Alexandria (Egipt); 2) Catedrala Ortodoxă Coptă Sfântul Marcu din Cairo (Egipt); 3) Catedrala Patriarhiei din Veneția, adică Basilica San Marco din Veneția (Italia). DOAMNE IISUSE HRISTOASE, Îți mulțumim frumos prin Duhul Sfânt, spre slava Tatălui nostru Sfânt din Ceruri, pentru Sfântul Tău Martir Evanghelist Marcu, pentru Evanghelia Ta pe care ne-ai transmis-o prin el, precum și pentru toate valorile culturale lăsate prin el moștenire spre mântuirea lumii! OBSERVĂM CĂ nici unul dintre cei patru evangheliști nu are zi de sărbătoare scrisă cu roșu în calendar. DAR, se cuvine să-i avem scriși în calendarul sufletelor noastre: Sfântul Apostol și Evanghelist MATEI (16 Noiembrie), Sfântul Apostol şi Evanghelist LUCA (18 octombrie), Sfântul Apostol şi Evanghelist IOAN (8 mai și 26 septembrie). … Slavă Ție Veșnicule și Unicule Dumnezeu Atotsfânt, Atotputernic și Iubitor de oameni, Dumnezeu tainic, Unul în Ființă, dar Întreit în Persoane! Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh acum și pururea și în vecii vecilor! Amin! Amin! Așa să fie!

Pr. prof. Ion Ciungu   https://www.facebook.com/photo/?fbid=2928120857328405&set=a.711891222284724 Mai multe aspecte referitoare l...