vineri, 23 septembrie 2016

STAREA BISERICII ÎN SUA, PE ANUL 2016


(Analiză publicată, în 15 septembrie, de Grupul Barna, din Ventura, California, SUA); TRADUCERE: Pr. Prof. Ion Ciungu

 

Iisus a zis: „Intraţi prin poarta cea strâmtă, că largă este poarta şi lată este calea care duce la pieire şi mulţi sunt cei care o află. Şi strâmtă este poarta şi îngustă este calea care duce la viaţă şi puţini sunt care o află” (Matei 7, 13-14)
 

























The State of The Church 2016[1]
Research Releases in Faith & Christianity, September 15, 2016

Biserica Creștină este o piatră de temelie a vieții americane de secole, dar mult s-a schimbat în ultimii 30 de ani. Americanii participă la  Biserică mai puțin, și mai mulți oameni își experimentează și își practică credința ieșind în spațiul public. Persoanele care aparțin generației născute de la începutul anilor 1980 până la sfârșitul anilor 1990 ajung la maturitate într-un timp de mare scepticism și cinism față de instituții – în special față de Biserică. Adăugați la aceasta tendința secularizantă mai largă din cultura americană, și un antagonism în creștere față de declarațiile de credință, și acestea sunt timpuri nesigure pentru Biserica din Statele Unite. Bazat pe un fond mare de date colectate în cursul acestui an, Grupul Barna a condus o analiză cu privire la starea Bisericii, luând în considerare îndeaproape afiliația, participarea și practica, pentru a determina starea generală de sănătate a Trupului lui Hristos în America.



Majoritatea americanilor se identifică a fi creștini

Dezbaterile continuă să se dezlănțuie cu privire la faptul dacă Statele Unite este o națiune „creștină”. Unii cred că Constituția dă un tratament special sau preferință Creștinismului, dar alții își fac revendicările bazați pe numere clare – și au motiv de onoare: Majoritatea oamenilor din această țară se identifică a fi creștini. Aproape trei sferturi din americani (73%) zic că sunt creștini, în timp ce numai o cincime (20%) nu revendică absolut nici o credință (aici sunt incluși atei și agnostici). O fracțiune (6%) se identifică cu credințe ca Islam, Buddhism, Iudaism, sau Hinduism, iar 1 procent sunt nesiguri. Nu numai că majoritatea americanilor se identifică a fi creștini, dar un procent similar (73%) de asemenea sunt de acord că credința religioasă este foarte importantă în viața lor (52% sunt întru totul de acord + 21% sunt într-o oarecare măsură de acord).






Participarea la Biserică este un Indicator Bun al Practicării Credinței

Chiar dacă  majoritatea americanilor se identifică a fi creștini și zic că credința religioasă este foarte importantă în viața lor, aceste proporții uriașe prezintă o aparență care este în dezacord cu numărul mult mai mic al americanilor care își practică în mod regulat credința. Când o variabilă ca participarea la Biserică este adăugată la această combinație, majoritatea devine minoritate. Când un creștin auto-identificat participă la o slujbă religioasă cel puțin o dată pe lună și zice că credința este foarte importantă în viața lui, Barna îl consideră creștin practicant”. După aplicarea acestei triangulații a afiliației, auto-identificării și practicii, cifrele scad la aproximativ unul din trei (31%) adulți din Statele Unite care se încadrează în această clasificare. Cercetătorii de la Barna argumentează că aceasta reprezintă o imagine mai exactă a credinței creștine în America, una care reflectă realitatea despre o națiune în curs de secularizare.

O altă modalitate prin care Barna măsoară declinul religios este prin sistemul de măsurare și încadrare la categoria de „post-creștin. Dacă un individ îndeplinește 60 procente sau mai mult dintr-un set de factori, care includ lucruri ca neîncrederea în Dumnezeu sau identificarea ca ateu sau agnostic, și dacă ei nu participă la practici ca citirea Bibliei, rugăciunea și participarea la Biserică (descrierea deplină mai jos), sunt considerați post-creștini. Pe baza acestui sistem de măsurare, aproape jumătate din toți adulții americani (48%) sunt post-creștini.







Majoritatea Americanilor participă la Biserici Mici spre Medii

Barna consideră că participarea la Biserică este un punct central pentru a înțelege practicarea credinței printre americanii adulți. Fie că Biserica lor este mare sau mică, harismatică sau tradițională, un număr semnificativ de americani șed în strane în fiecare duminică pentru ca să se închine împreună. În ciuda impactului cultural enorm al megabisericilor și al pastorilor de la megabiserici ca Joel Osteen și Biserica sa Lakewood Church la care participă peste 43.000 de persoane, cel mai mare grup de americani care merg la Biserică participă la slujbe într-un context mai intim. Aproape jumătate (46%) participă la biserici de câte 100 sau mai puțini membri. Mai mult de o treime (37%) participă la biserici de mărime mijlocie de peste 100, dar nu mai mari de 499. Unul din 11 (9%) participă la biserici care au între 500 și 999 de participanți, și un pic mai puțini (8%) participă la biserici foarte mari de 1000 sau mai mulți participanți.



Sunt Mai Mulți Americanii Care Au Mers La Biserică În Ultimele Șase Luni Decât Cei Care Nu Au Mers La Biserică În Ultimele Șase Luni

Săpând mai adânc în prezența la Biserică, Barna folosește un alt sistem de măsurare pentru a face diferență între două grupuri principale: cei care sunt churched” și cei care sunt „unchurched” (adică cei care au mers la Biserică și cei care nu au mers la Biserică). Adulții churched sunt persoane active care au participat la o slujbă bisericească – cu o frecvență variabilă – în ultimele șase luni (neincluzând un moment special ca de pildă o cununie sau o înmormântare). Adulții unchurched, pe de cealaltă parte, nu au participat la o slujbă în ultimele șase luni. (Ei pot fi dechurched, însemnând că ei cândva au participat regulat, sau pur și simplu unchurchued, însemnând că niciodată nu au fost implicați intr-o comunitate de credință creștină.) Ținând cont de aceste definiții, o majoritate ușoară a adulților (55%) sunt churched – deși țara este împărțită în mod aproape egal, cu 45 procente încadrându-se la adulți unchurched.



Creștinii Sunt Mai Generoși Decât Colegii Lor Seculari

În Matei 6, Iisus expune trei componente esențiale ale calității de discipol: rugăciunea, postirea și milostenia. Ultima din aceste trei, pe care o mai putem numi justiție și caritate personală, este unul dintre stâlpii vieții spirituale sănătoase. Deși rezidenții din unele orașe sunt mai generoși decât alții, americanii dau la Biserici mai mult decât la orice organizație nonprofit. Mai mult de jumătate din americani (54%) au dat bani la o Biserică anul trecut – jumătate din acel număr au dat la o organizație nonprofit alta decât o Biserică (22%). Sfertul care rămâne (24%) nu au dat la niciuna. Fără a fi un fapt surprinzător, aproape toți creștinii practicanți (94%) au dat la [câte] o biserică, spre deosebire de un sfert (23%) dintre atei și agnostici. De fapt, creștinii practicanți tind să fie mai generoși pe ansamblu decât omologii lor seculari: 96% din creștinii practicanți au dat la [câte] o biserică sau la [câte] o organizație nonprofit, spre deosebire de 60% dintre atei și agnostici.




 
Americanii Își Exprimă Credința într-o Varietate de Moduri

Deși participarea regulată la Biserică este un indicator demn de încredere despre practicarea creștină a credinței, mulți americani aleg să își experimenteze și să își exprime credința într-o varietate de alte moduri, dintre care cel mai obișnuit este rugăciunea. De exemplu, trei sferturi din americani (75%) pretind că s-au rugat lui Dumnezeu în ultima săptămână. Aceasta arată destul de bine conexiunea cu cele 73 procente care se identifică drept creștini. După rugăciune, următoarea activitate cea mai obișnuită legată de practicarea credinței este participarea la slujba bisericească, cu mai mult de o treime din adulți (35%) care au șezut în strane în ultimele șapte zile, fără a include un eveniment special ca nunta sau înmormântarea. Aproximativ aceeași proporție (34%) pretind că au citit Biblia în mod independent, fără a pune la socoteală dacă au fost la o biserică sau sinagogă. Aproximativ unul din șase americani adulți s-au oferit ca voluntari fie la o organizație nonprofit (19%) fie la o Biserică (18%) în săptămâna trecută. Ceva mai puțini participă la Școala de Duminica (17%) sau la un grup mai mic (16%).





Evanghelicii Sunt un Grup Mic dar Influent

Clasificările și sistemele de măsurare sunt vitale pentru înțelegerea compoziției religioase a Statelor Unite. Barna folosește câteva dintre acestea pentru a identifica grupuri confesionale cheie din America, incluzând „creștini născuți din nou”, „creștini evanghelici” și cei care sunt „conștienți de valoarea Bibliei”. Cel mai mare dintre aceste grupuri este format din creștinii născuți din nou, care alcătuiesc aproximativ o treime din populație (35%). Acești indivizi au făcut un angajament personal cu Iisus Hristos care este încă important în viața lor astăzi și cred că atunci când ei vor muri, vor merge în cer din cauză că și-au mărturisit păcatele și L-au acceptat pe Iisus Hristos ca Mântuitor al lor. Următorul grup ca mărime este format din cei considerați conștienți de valoarea Bibliei, care alcătuiesc aproximativ un sfert din populație (23%). Ei cred că Biblia este exactă în toate principiile pe care le transmite și au citit Scripturile în săptămâna trecută. În sfârșit, grupul mic (7%) dar influent al evanghelicilor sunt cei care îndeplinesc criteriile pentru născuți din nou, plus șapte alte condiții (detaliate mai jos), care sunt alcătuite dintr-un set de puncte de vedere doctrinale care ating teme cum ar fi evanghelizarea, Satan, ineranța biblică și mântuirea.






Americanii Au Ambele Puncte de Vedere, și cel Ortodox și cel Heterodox

Religia și politica: două subiecte cel mai mult excluse dintr-o conversație politicoasă. Această zicală veche se pare că are sprijinul celor mai mulți americani. Când sunt întrebați dacă ei, în mod personal, au responsabilitatea să le spună altor oameni convingerile lor religioase, majoritatea oamenilor (54%) își exprimă dezacordul, (46% cred altfel, foarte aproape de o împărțire egală). Ajungând la ortodoxie ( sau, mai degrabă, la heterodoxie) în populația americană, majoritatea (55%) sunt de acord că dacă o persoană este în general bună, sau face lucruri destul de bune pentru alții în timpul vieții, va câștiga un loc în cer.





Totuși, în ciuda popularității convingerii că actele de caritate sunt suficiente pentru viața eternă, dintr-o listă lungă de opțiuni pentru moduri de a-L descrie pe Dumnezeu, majoritatea aleg punctul de vedere cel mai ortodox: că Dumnezeu este atotputernic, atotștiutor, creator perfect al universului, Care conduce lumea astăzi. [Dar sunt și] alte puncte de vedere despre Dumnezeu, [care] alcătuiesc o treime (33%) din răspunsuri, iar unul din 10 (10%) zice că nici nu există Dumnezeu.





Despre această Cercetare

Studiul pe care se bazează aceste constatări a fost realizat prin sondaje online și telefonice în perioada ianuarie – aprilie 2016. Un total de 5.137 de interviuri au fost realizate pe un eșantion aleatoriu de adulți din Statele Unite, cu vârsta de 18 ani sau mai mari. Eroarea de eșantionare este de plus sau minus un punct procentual la un nivel de încredere de 95 procente.

Născuți din nou: Au făcut un angajament personal cu Iisus Hristos care este încă important în viața lor astăzi și cred că atunci când vor muri, vor merge în cer din cauză că și-au mărturisit păcatele și L-au acceptat pe Iisus Hristos ca Mântuitorul lor.

Creștini Evanghelici: Îndeplinesc criteriile celor născuți din nou plus alte șapte condiții. Aceste condiții includ faptul de a spune că credința lor este foarte importantă în viața lor astăzi; faptul de a crede că au responsabilitatea personală de a împărtăși convingerile lor religioase despre Hristos cu necreștinii; faptul de a crede că Satan există; faptul de a crede că Iisus Hristos a trăit o viață fără păcat pe pământ; faptul de a afirma că Biblia este exactă în tot ceea ce transmite; faptul de a crede că mântuirea veșnică este posibilă numai prin har, nu prin fapte; și faptul de a-L descrie pe Dumnezeu ca atotștiutor, atotputernic, divinitatea perfectă care a creat universul și care încă îl conduce astăzi. Faptul de a fi clasificat ca evanghelic nu este dependent de participarea la Biserică sau de afiliația denominațională a Bisericii frecventate. Respondenților nu li s-a cerut să se descrie ca „evanghelici”.

Cei conștienți de valoarea Bibliei: cred că Biblia este exactă în toate principiile pe care le transmite și au citit Scripturile în săptămâna trecută.

Cei numiți “churched”: au participat la Biserică luna trecută.

Cei numiți „unchurched: nu au participat la Biserică în ultimele șase luni.

Creștini practicanți: Cei care participă la o slujbă religioasă cel puțin o dată pe lună, care spun că credința lor este foarte importantă în viețile lor și se auto-identifică a fi creștini.

Creștini nepracticanți: Cei care se auto-identifică a fi creștini dar nu se califică a fi creștini practicanți.

Post-creștini: Pentru a fi încadrați în categoria de „post-creștiniindivizii trebuie să îndeplinească 60% sau mai mult din următorii factori (nouă sau mai mulți). Indivizii încadrați la „post-creștini în mod deplin” îndeplinesc 80% sau mai mult din factori (12 sau mai multe din aceste 15 criterii):
 
*Nu cred în Dumnezeu.

*Se identifică a fi atei sau agnostici.

*Nu sunt de acord că credința este importantă în viața lor.

*Nu s-au rugat lui Dumnezeu (în anul trecut).

*N-au făcut niciodată un angajament față de Iisus.

*Nu sunt de acord că Biblia este exactă.

*Nu au donat bani la o Biserică (în anul trecut).

*Nu au participat la o Biserică (în anul trecut).

*Sunt de acord că Iisus a comis păcate.

*Nu simt responsabilitatea de a-și împărtăși credința.

*Nu au citit Biblia (în săptămâna trecută).

*Nu au făcut voluntariat la Biserică (în săptămâna trecută).

*Nu au participat la Școala de Duminica (în săptămâna trecută).

*Nu au participat la un grup religios mic (în săptămâna trecută).

*Nu au participat într-o Biserică organizată la nivel de casă (în anul trecut).


Despre Grupul Barna

Grupul Barna este o organizație privată, non-partizană, lucrativă, sub umbrela Companiilor Issachar. Situat în Ventura, California, Grupul Barna conduce și analizează cercetarea de primă importanță pentru a înțelege tendințe culturale legate de valori, convingeri, atitudini și comportamente, începând din 1984.





[1]Barna Group, The State of the Church 2016, Research Releases in Faith & Christianity, September 15, 2016, https://www.barna.com/research/state-church-2016/


Un comentariu:

  1. ORICINE VOIESTE SA VINA DUPĂ MINE, SĂ SE LEPEDE DE SINE, SĂ-ȘI IA CRUCEA SA ȘI SĂ-MI URMEZE MIE.Mc.8.34

    RăspundețiȘtergere

De ZIUA MONDIALĂ A FILOSOFIEI (în a treia JOI din noiembrie), în acest an, 2024, TEMA propusă pentru meditație este “FILOSOFIA: CONSTRUIREA DE PODURI PESTE PRĂPĂSTIILE SOCIALE”, adică este vorba despre CONTRIBUȚIA FILOSOFIEI LA VINDECAREA DUȘMĂNIILOR ȘI DEZBINĂRILOR DINTRE OAMENI. Ne dăm seama că nu este ușor să vindeci dușmăniile și dezbinările dintre oameni, este chiar imposibil uneori, căci vedem chiar în zilele noastre cum din dezbinări și dușmănii s-a ajuns la înrăirea tot mai mult a oamenilor și la războaie. Dar știm că, din punct de vedere creștin, ceea ce este imposibil de realizat numai cu oamenii este, totuși, posibil de realizat dacă-L avem pe Dumnezeu cu noi. FILOSOFIA CREȘTINĂ, adică ÎNȚELEPCIUNEA CREȘTINĂ, NE ÎNVAȚĂ CĂ PENTRU A VINDECA DUȘMĂNIILE ȘI DEZBINĂRILE DINTRE OAMENI ESTE ABSOLUT NECESAR SĂ VINDECĂM MAI ÎNTÂI DUȘMĂNIA ȘI DEZBINAREA DINTRE OM ȘI DUMNEZEU, adică SĂ CONSTRUIM POD PESTE PRĂPĂSTIILE DINTRE OAMENI ȘI DUMNEZEU. De fapt, PODUL ESTE DEJA CONSTRUIT DE MÂNTUITORUL LUMII, DE DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS, PRIN CRUCEA IUBIRII LUI. Datoria noastră este SĂ Îi CEREM PERMISIUNEA SĂ TRECEM PRĂPĂSTIILE FOLOSIND CRUCEA LUI. Prăpăstiile dintre oameni și Dumnezeu, precum și prăpăstiile dintre oameni, sunt create de păcate. Dar mesajul iubirii divine transmis de-a lungul secolelor prin predicarea Evangheliei lui Iisus a creat și creează mereu poduri peste prăpăstiile sociale, a schimbat și schimbă mereu lumea în bine. Așa s-a ajuns la desființarea sclaviei, la grija față de bolnavi, la înființarea și dezvoltarea spitalelor, la ajutorarea săracilor, la înființarea și dezvoltarea școlilor, la îmbunătățirea societății în general. Toate influențele cu adevărat bune în societate sunt bazate pe Jertfa Mântuitorului pe Cruce. HAIDEȚI SĂ NE FOLOSIM DE FILOSOFIA CREȘTINĂ și SĂ Îi MULȚUMIM MÂNTUITORULUI PENTRU EFORTUL SACRIFICIULUI SĂU, PERMANENT VALABIL, DE A ȚINE CRUCEA CA POD PESTE PRĂPĂSTII! ... Din 2002 se sărbătorește Ziua Mondială a Filosofiei, fiind proclamată de UNESCO (The United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization). Se afirmă astfel valoarea filosofiei pentru dezvoltarea gândirii umane, pentru o mai bună înțelegere a lumii, pentru promovarea toleranței și păcii.

  Pr. prof. Ion Ciungu https://www.facebook.com/photo/?fbid=3127634857377003&set=a.711891222284724 World Philosophy Day is an internatio...