duminică, 15 mai 2011

Cetăţenie naţională, europeană şi alte perspective, (Simpozion ținut în martie 2011, la Liceul “Johannes Lebel” din Tălmaciu ; referat din partea profesorului Ciungu Ion.)


de Pr. Prof. Ion CIUNGU

« Căci nu avem aici cetate stătătoare, ci o căutăm pe aceea ce va să fie »  . « Cât pentru noi, cetatea noastră este în ceruri, de unde şi aşteptăm Mântuitor, pe Domnul Iisus Hristos »  ( Evrei, cap. 3, v. 14  Filipeni cap. 3, v. 20 )

            Etimologic, cetăţenie vine de la cetăţean, iar cetăţean de la cetate.
            Calitatea de cetăţeani creştini, români şi europeni, ne obligă să ne gândim şi să acţionăm pe calea deschisă nouă de Mântuitorul lumii, Christos, ţinând cont de aspiraţiile înfăptuite şi neînfăptuite ale  naţiunii române, dar şi ale asociaţiei supranaţionale numită Uniunea Europeană.
            Convingerea de cetăţeni creştini ne angajează într-o cooperare divino-umană, spre a avea acces în cetatea viitoare, din ceruri, unde Mântuitorul  S-a dus să pregătească loc. ( Ioan cap. 14, 2 şi 17, 20  )




Madonna in Glory by Carlo Dolci, c. 1670


         
      




Convingerea de cetăţeni români ne îndrumă să lucrăm după simbolismul culorilor drapelului României, adică în frăţie  ( spre care face referinţă culoare roşie, amintind de acelaşi sânge uman), asigurând fiecăruia dreptatea ( galbenul grânelor ) şi libertatea  ( albastrul cerului ), după cum s-a explicat încă din timpul  lui Tudor Vladimirescu.[1]
            Convingerea de cetăţeni europeni ne angajează într-o cooperare internaţională, depăşind conflictele dintre naţiuni, ţinând cont de simbolismul drapelului Europei, adică urmând modelul adevăratei smerenii, Sfânta Fecioară Maria,[2]  Maica Domnului nostru Iisus Hristos. Tatăl Ceresc  apreciază pe cel smerit şi îl înalţă  la adevărata slavă. ( Luca 1, 48   şi 18, 14 ).
            Referindu-ne la personalităţile numite părinţii fondatori ai Europei , e potrivit să amintim că despre unul dintre ei s-a scris o carte intitulată Om de stat, Cetăţean al Cerului.
E vorba de Robert Schuman, [3] de cetăţenie germană, apoi franceză, iar după limba maternă luxemburghez. Timp de 14 ani Episcopia de Metz ( Lorena, Franţa ),  a adunat mărturii privitoare la  viaţa şi opera lui, apoi le-a trimis la Vatican, încheindu-se astfel prima etapă în vederea beatificării lui.[4]
            Între cei care critică demersul pentru beatificarea lui amintesc, d.p.d.v. politic pe Fr. Asselineau, reprezentant al Uniunii Populare Republicane din Franţa, care vede în apartenenţa Franţei la UE originea crizei din societatea franceză, iar pe R. Schuman îl consideră doar o unealtă a americanilor[5]. D.p.d.v. religios amintesc pe Erika Gray, care vede în UE împlinirea, prevestitoare de rău, a unei profeţii din Apocalipsă, şi consideră că prin beatificarea lui R. Schuman, Vaticanul, care are de jucat un rol ft. negativ, vrea să se  extindă în Europa[6].

Revenind la calitatea noastră de cetăţeni creştini, români şi europeni, e necesar să fim conştienţi pe de o parte că între ceilalţi cetăţeni ai UE suntem clasaţi ca fiind cei mai corupţi, alături de bulgari şi greci[7], iar pe de altă parte că pentru a deveni cetăţeni ai cetăţii biblice Noul Ierusalim, adică ai Împărăţiei lui Dumnezeu ni se cere o legitimitate superioară: „ În cetate nu va intra nimic pângărit şi nimeni care e dedat cu spurcăciunea şi minciuna, ci numai cei scrişi în Cartea vieţii Mielului”.  „Nu ştiţi oare că nedrepţii nu vor moştenii Împărăţia lui Dumnezeu?  Nu vă amăgiţi!  Nici desfrânaţii, nici închinătorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomiţii, nici furii, nici lacomii, nici beţivii, nici batjocoritorii, nici răpitorii, nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu. Şi aşa eraţi unii dintre voi. Dar v-aţi spălat, dar v-aţi sfinţit, dar v-aţi îndreptat, în numele Domnului Iisus Hristos şi în Duhul Dumnezeului nostru.” ( Apocalispa, 21, 27 şi 1 Corinteni 6, 9-11 ).



[1] Drapelul României, de la Wikipedia enciclopedia liberă, http://ro.wikipedia.org/wiki/Drapelul_Rom%C3%A2niei

[4] Cloture du proces diocesain en vue de la beatification du serviteur de Dieu Robert Schuman

[7]Romania, Politics, from Wikipedia, the free enciclopedia, http://en.wikipedia.org/wiki/Romania#Politics


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Azi, în SÂMBĂTA MOȘILOR DE IARNĂ, înainte de DUMINICA ÎNFRICOȘĂTOAREI JUDECĂȚI, ne-am asociat/ne asociem la RUGĂCIUNILE DE POMENIRE GENERALĂ A MORȚILOR, A TUTUROR PERSOANELOR PLECATE ÎN LUMEA DE DINCOLO, potrivit Calendarului Creștin Ortodox și Calendarului Creștin Greco-Catolic. ASTFEL, se cuvine să cerem de la Dumnezeu IERTARE PENTRU PERSOANELE PLECATE ÎN LUMEA DE DINCOLO și, de asemenea, IERTARE PENTRU NOI, persoanele din lumea aceasta: DOAMNE DUMNEZEULE, TATĂ CERESC ATOTSFÂNT ȘI ATOTPUTERNIC, TE RUGĂM FRUMOS PRIN DUHUL SFÂNT, ÎN NUMELE DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS, IARTĂ-LE (IARTĂ-NE) PĂCATELE ȘI AI MILĂ DE LUMEA TA! AMIN! ÎȚI MULȚUMIM FRUMOS! ... Ne rugăm pentru morți din cel puțin trei motive: 1) Iubirea Domnului nostru Iisus Hristos este mai tare decât moartea. Sfântul Apostol Pavel ne spune că tocmai cu acest scop Mântuitorul a murit și a înviat: ca să aibă stăpânire atât peste vii cât și peste morți (Romani 14, 9). ... 2) Cei pe care noi îi considerăm morți continuă să fie vii, după cum ne asigură Mântuitorul (Luca 20, 37-38). ... 3) Iubirea noastră creștinească continuă și dincolo de moarte, căci iubirea creștinească este cea mai puternică virtute, care nu dispare niciodată (1 Corinteni 13). LA RUGĂCIUNILE DE POMENIRE A MORȚILOR ADUCEM ANUMITE SIMBOLURI ALE PREZENȚEI LUI IISUS. De exemplu, aducem LUMÂNĂRI (CANDELE) APRINSE, care ne amintesc următoarele cuvinte ale Domnului nostru Iisus Hristos: “EU SUNT LUMINA LUMII.” Aducem BOBUL DE GRÂU (sub formă de colivă și pâine), care ne amintește de MOARTEA ȘI ÎNVIEREA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS, după cum El Însuși a spus când a prevestit Moartea și Învierea Sa prin următoarele cuvinte: “ADEVĂRAT, ADEVĂRAT ZIC VOUĂ CĂ DACĂ GRĂUNTELE DE GRÂU, CÂND CADE ÎN PĂMÂNT, NU VA MURI, RĂMÂNE SINGUR; IAR DACĂ VA MURI, ADUCE MULTĂ ROADĂ.” Aducem VIN, amintindu-ne că la Cina cea de Taină Iisus, luând paharul cu vin, a spus: “ACESTA ESTE SÂNGELE MEU, SÂNGELE LEGĂMÂNTULUI CELUI NOU, CARE SE VARSĂ PENTRU MULȚI SPRE IERTAREA PĂCATELOR.” ... Să ne amintim poezia lui Nichifor Crainic: UNDE SUNT CEI CARE NU MAI SUNT? Să o ascultăm interpretată de Tudor Gheorghe: https://www.facebook.com/ion.ciungu.79/videos/1185665466135870 ... Despre tăria pe care ne-o dă credința noastră creștină în viața de apoi, adică în viața de după moarte, a scris poetul George Coșbuc, căruia i-a murit singurul copil, Alexandru, la vârsta de (aproape) 20 de ani: "Dar știu un lucru mai presus/ De toate câte ți le-am spus:/ Credința-n zilele de-apoi/ E singura tărie-n noi,/ Că multe-s tari cum credem noi/ Și mâine nu-s!" (George Coșbuc, Moartea lui Fulger).

Pr. prof. Ion Ciungu   Iisus, prevestind Moartea Sa și Învierea Sa, precum și rezultatul Morții și Învierii Sale, a zis astfel:  “Adevăr...