Pr Prof Ion CIUNGU
"Și Cuvântul
S-a făcut trup și S-a sălășluit între noi" …
“La
început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul. Acesta
era întru început la Dumnezeu. Toate prin El s-au făcut; şi fără El nimic nu
s-a făcut din ce s-a făcut. Întru El era viaţă şi viaţa era lumina oamenilor. Şi lumina luminează în întuneric şi întunericul nu a
cuprins-o. … Şi Cuvântul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi şi am văzut
slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr.” (Sfânta Evanghelie după Ioan, capitolul 1, versetele 1-5 și
14) https://www.bibliaortodoxa.ro/noul-testament/35/Ioan
......
......
..........................................................
Nu a existat şi se pare că nu există unanimitate în lumea cercetătorilor cu privire la originea cuvântului Crăciun în limba noastră.
Începând cu episcopul greco-catolic Ioan Bob ( 1822 ) [1] şi până azi, originea cuvântului Crăciun a fost căutată în diferite cuvinte, după cum putem observa mai jos:
Nr. crt
|
Cuvântul propus ca origine a cuvântului Crăciun
|
Provine din limba
|
Se traduce
|
A fost propus de
|
1.
|
Incarnationem
( carnationem )
|
Latină
|
Întrupare
|
Ioan Bob
|
2.
|
Crastinum
|
Latină
|
Ziua următoare
Ziua de mâine
|
B. P. Haşdeu
|
3.
|
Christi jejunum
|
Latină
|
Postul lui Christos
|
H. Schuchardt
|
4.
|
Christoughenom
|
Greacă
|
Naşterea lui Hristos
|
M. Gîrniţeanu
|
5.
|
“ Crăci ” + sufixul
“ un ”
|
Dacă
Arică
Indo-europeană
|
“ Încrengătura ” anului care piere cu cel care se naşte ; nu are legătură cu Naşterea lui Hristos
|
N. Cruceru
şi alţii
|
6.
|
Krak
|
Rusă
|
Picior
( tot în sensul de încrengătură, de trecere de la anul vechi la cel nou )
|
Protebnia
( propunerea lui este anterioară celei a lui Cruceru )
|
7.
|
Kerciuni
|
Albaneză
|
Ciot, buturugă, butuc, care se aprinde în vatră în seara Crăciunului.
|
Eqrem Cabej
|
8.
|
Creatione
|
Latină prin intermediul slav
|
( Dies creatione Christi )
Ziua Naşterii lui Hristos.
|
Al. Rosetti
|
Latină fără intermediul slav
|
Al. Graur
| |||
9.
|
Calatione
|
Latină
|
Chemarea nebotezaţilor la botezul creştin
|
P. Papahagi
V. Pârvan
|
În funcţie de cercetători, de dicţionare, de istorii, etc., originea cuvântului Crăciun pare a fi redusă, totuşi, la două rădăcini, uşor acceptabile fonetic în limba română :
Creatione, susţinut de
|
Calatione, susţinut de
|
- Aron Densuşianu
- Ovid Densuşianu
- Petre Caraman
- Al. Rosetti
- Al. Graur
- Pr. Prof. I. Ionescu
|
- Pericle Papahagi
- Vasile Pârvan
- Vasile Bogrea
- Sextil Puşcariu
- Th. Capidan
- T. Papahagi
- N. Drăganu
- P. P. Panaitescu
- P. Prof. I. Ionescu
|
- Dicţionarul limbii române moderne, Editura Academiei R. P. Române, 1958, p. 195.
- Istoria limbii române, Editura Republicii Socialiste România, vol. II, Bucureşti, 1969, p. 170.
- Diocţionarul explicativ al limbii române, 1975, p. 206.
- Preot Ion M. Stoian, DICŢIONAR RELIGIOS , Editura Garamond, Bucureşti, prefaţa semnată de autor la Craiova, 20 iulie, 1992, p. 69.
|
- Pr. Niculae M. Popescu şi Niculescu Leordeni, autori ai lucrării Istoria Bisericii Române, vol. I, 1957, p. 451.
- Tache Papahagi, Dicţionarul dialectului aromân general şi etimologic, Editura Republicii Socialiste România, 1974, p. 384 şi Dicţionar de istorie veche a României ( Paleolitic X ), Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1976, p. 529.
- Pr. Prof. Dr. Ene Branişte, DICŢIONAR ENCICLOPEDIC DE CUNOŞTINŢE RELIGIOASE, Editura diecezană, Caransebeş, 2001, p.115.
|
Pr. Prof. I. Ionescu combină argumente filologice, istorice, teologice, etc, pentru a accepta atât pe creatione cât şi pe calatione ca bază posibilă a cuvântului Crăciun. El pune ambele cuvinte în legătură cu sărbătoarea Boboteaza, celebrată pe 6 ianuarie.
Mult timp în Răsărit sărbătoarea Naşterea Domnului, care ulterior , la români, se va numi Crăciun, era celebrată în aceeaşi zi cu Boboteaza ( la 6 ianuarie ), pe baza tradiţiei că Iisus a fost botezat în ziua în care S-a născut. Aşadar, se presupune că în acea perioadă, în latina orientală, dubla sărbătoare era exprimată prin termenii creatione / calatione, din care s-a format cuvântul Crăciun.
Sunt necesare totuşi câteva precizări în legătură cu acceptarea acestor rădăcini:
creatione
|
calatione
|
- nu poate fi acceptat cu sensul de naşterea lui Hristos, căci „creatione” are sensul de creaţie, adică de creatură făcută din nimic, sens eretic cu privire la Hristos, susţinut de Arie şi urmaşii lui, condamnaţi de Biserica Creştină la Sinodul I Ecumenic, în anul 325;
- poate fi acceptat cu sensul de creaţie, zidire din nou a lumii, prin botezul în Iordan al Celui ce S-a născut de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria în Betleem, după cum rezultă din cântările bisericeşti din ziua de Bobotează şi de Naşterea Domnului.
|
- nu poate fi acceptat cu sensul de chemare lansată de preoţii păgâni politeişti la zi întâi a fiecărei luni pentru a anunţa evenimentele religioase ce urmau;
- poate fi acceptat cu sensul de chemare la botez, lansată de preoţii creştini către catehumeni ( persoane păgâne, instruite în vederea primirii botezului creştin ); botezul avea loc în 5 ianuarie; dubla sărbătoare din 6 ianuarie era zi întâi ca importanţă religioasă în luna ianuarie pentru creştini.
|
[1] Pr. Prof. I. Ionescu, DESPRE ORIGINEA CUVÂNTULUI « CRĂCIUN » ÎN LIMBA ROMÂNĂ, în GLASUL BISERICII, Revista oficială a Sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei, Anul XXXIV, nr. 11-12, noiembrie-decembrie, 1975, pp. 1264-1276 şi
Pr. I. Ionescu, DESPRE ORIGINEA ŞI ÎNŢELESUL CUVÂNTULUI CRĂCIUN ÎN LIMBA ROMÂNĂ, în MITROPOLIA OLTENIEI, Revista oficială a Arhiepiscopiei Craiovei şi a Episcopiei Râmnicului şi Argeşului, Anul XXIII, nr. 11-12, noiembrie-decembrie, Craiova, 1971, pp. 823-839.
Pe baza acestor articole am schematizat informaţiile până la citarea altor surse, mai precis până la ultimele dicţionare din tabelul al doilea..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu