(Episcopul creștin ortodox Theodosios de Sebastia, Palestina)
de Pr. Prof. Ion Ciungu
( a. Betleemul aparține de Palestina, nu de Israel; b. Biserica Nașterii din Betleem; c. Procentul creștinilor în Palestina și în Israel; d. Interviu cu episcopul Theodosios)
“Şi tu, Betleeme Efrata, deşi eşti mic între miile lui Iuda, din tine va ieşi Stăpânitor peste Israel, iar obârşia Lui este dintru început, din zilele veşniciei.” (Profetul Miheia cap. 5, verset 1).[1]Miheia, numit și Mica, a profețit, cu aprox. 700 de ani înainte, locul unde se va naște Mesia.
a. Betleemul aparține de Palestina, nu de Israel
Țara Sfântă, în care S-a născut ca OM Fiul cel Veșnic al Tatălui Sfânt din Ceruri, este împărțită actualmente între două state: Israel (stat al evreilor; independența în anul 1948; populația peste 8,5 milioane de locuitori; capitala Ierusalim, nerecunoscută internațional) și Palestina (stat al arabilor, independența în 1988; populația peste 4,5 milioane de locuitori; capitala Ierusalim, centrul administrativ fiind la Ramallah, la 10 km nord de Ierusalim). Datele acestea sunt luate din Enciclopedia liberă, Wikipedia, varianta engleză, de la articolele Israel și State of Palestine.[2]
Betleemul, oraș cu peste 25.000 de locuitori, este situat la aprox. 10 km sud de Ierusalim. Majoritatea locuitorilor sunt mahomedani, însă există și „o semnificativă comunitate de creștini palestinieni.” Așa am aflat din Enciclopedia liberă Wikipedia, varianta engleză, de la articolul Bethlehem.[3]
b. Biserica Nașterii din Betleem
Biserica Nașterii din Betleem, construită în perioada anilor 327-333, în timpul împărătesei Elena și a fiului ei, împăratul Constantin cel Mare, deasupra peșterii unde S-a născut Iisus, “ar fi fost incendiată în anul 529 sau 556, în timpul revoltei samaritenilor contra ocupantului bizantin. Basilica actuală este reconstruită, în forma sa actuală, în 565 de împăratul Justinian care decide să ridice un edificiu mai mare...”. Așa observăm în articolul “Basilique de la Nativité de Bethléem”, la subtitlurile “Site sacré antique” și “Sanctuaire médiéval”, din Enciclopedia liberă Wikipedia, varianta franceză.[4]La a doua construcție s-au făcut ulterior mai multe adăugiri, inclusiv turnurile pentru clopote. (Wikipedia, varianta engleză, partea introductivă).[5]
Lungimea bazilicii este de 53,9 m, lățimea navei este de 26,2 m, iar transeptul este de 35,82 m. “Când intri în biserică poți observa 4 rânduri de coloane, 44 în total, de 6 m înălțime…”. Așa am aflat din prezentarea făcută bazilicii de compania de turism iordaniană Atlas Tours.Net.[6]
Locul Nașterii, cu clopotnița mănăstirii armene în prim plan și turnul clopotniță al mănăstirii ortodoxe grecești în fundal.
Interiorul Bisericii Nașterii Domnului din Betleem
O prezentare video din iunie 2013, în interiorul Bisericii Nașterii Domnului din Betleem, putem vedea pe Gânduri din Ierusalim.[7]
„Biserica este actualmente administrată în comun de Biserica Ortodoxă din Ierusalim, de Biserica Catolică și de Biserica Apostolică Armeană. Toate trei mențin comunități monastice pe acest loc. Un firman a fixat în 1852, sub Imperiul Otoman, drepturile, datoriile, privilegiile și titlurile de proprietate ale diverselor autorități bisericești care au paza acestor Locuri Sfinte. Acest statu quo, mereu în vigoare până în ziua de astăzi, este garantat prin tratatul de la Berlin (1878).
Biserica Ortodoxă din Ierusalim posedă partea principală a bazilicii, ansamblul celor cinci nave, corul și transeptul de sud din bazilică, precum și altarul Nașterii din peșteră.
Biserica Apostolică Armeană posedă transeptul de nord și altarul. Și, ocazional, altarul Nașterii din peșteră.
Patriarhia Latină din Ierusalim posedă altarul Închinării Magilor din peștera Ieslei. Dar, de asemenea, steaua de argint situată sub altarul Nașterii.” (Basilique de la Nativité de Bethléem, Statu quo)
Steaua de argint care marchează locul unde a fost născut Iisus potrivit tradiției creștine
„Potrivit Statu quo – ului Liturghia de Crăciun are loc la date diferite pentru confesiunile occidentale și orientale:
Biserica Greacă Ortodoxă și Biserica Armeană respectă din punct de vedere liturgic calendarul iulian și sărbătoresc Crăciunul pe 25 decembrie și pe 6 ianuarie după calendarul iulian, adică pe 7 ianuarie și pe 19 ianuarie după calendarul gregorian. Patriarhia Latină din Ierusalim urmează calendarul gregorian modern. Exarhatul Catolic Roman sărbătorește deci Nașterea pe 25 decembrie.” (Basilique de la Nativité de Bethléem, Réveillon de Noël)
b. Procentul creștinilor în Palestina și în Israel
„93% din Palestinieni sunt Mahomedani, din care marea majoritate sunt urmași ai ramurei Sunite a Islamului, cu o mică minoritate Ahmadiyya, și 15 % fiind mahomedani nedenominaționali. Creștinii Palestinieni reprezintă o minoritate semnificativă de 6%, urmați de comunități religioase mult mai mici care-i includ pe Druzi și Samariteni. Evreii Palestinieni ... aproape toți și-au abandonat acea identitate și s-au încorporat în populația evreiască a Israelului.” Așa putem observa în Enciclopedia liberă Wikipedia, varianta engleză, la articolul State of Palestine, la subtitlul Religion.[8]
“Afiliația religioasă a evreilor din Israel variază mult: un studiu social pentru cei peste vârsta de 20 de ani indică faptul că 55% spun că sunt tradiționali, în timp ce 20% se consideră Evrei Seculari, 17 % se definesc drept Sioniști Religioși; 8% se definesc a fi Evrei Haredi.”
„Alcătuind 16% din populație, Mahomedanii constituie minoritatea religioasă cea mai mare a Israelului. Cam 2% din populație este Creștină, iar 1.5% este Druză. Populația Creștină, în principal, îi cuprinde pe creștinii arabi, dar include și imigranți post-sovietici, muncitori străini de origine multinațională, și urmași ai Iudaismului Mesianic, considerați de majoritatea Creștinilor și a Evreilor a fi o formă a Creștinismului. Membri din multe alte grupuri religioase, incluzând Buddhiști și Hinduși, mențin o prezență în Israel, deși în numere mici.” Așa putem observa în Enciclopedia liberă, varianta engleză, la articolul Israel, la subtitlul Religion.[9]
c. Interviu cu episcopul Theodosios
Theodosios a acordat un interviu jurlalistei rusoaice Nadezhda Kevorkova, de la Russia Today, publicat în 30 ianuarie 2015. (Să ne amintim că în 7 ianuarie 2015 doi islamiști au atacat sediul revistei Charlie Hebdo din Paris, și au omorât acolo 12 persoane, ca răzbunare pentru caricaturizarea profetului Mahomed. Ei au strigat atunci Allahu Akbar, adică Dumnezeu este mare, sau Dumnezeu este cel mai mare. Ne putem aminti contextul citind articolul “2015: De la Charlie Hebdo la martirii creștini”, publicat în data de 7 decembrie 2015, pe blogul Protopopiatului Ortodox Român Avrig.[10])
Jurnalista l-a întrebat, printre altele, pe Theodosios, cunoscut și după numele de Atallah Hanna, astfel:
Jurnalista l-a întrebat, printre altele, pe Theodosios, cunoscut și după numele de Atallah Hanna, astfel:
- "Pentru un om cu gândire occidentală Allahu Akbar sună ca o amenințare. Ce gândesc creștinii din Țara Sfântă despre ei? (despre atacatorii de la Paris, n. trad.)
- Noi, creștinii, de asemenea, zicem Allahu Akbar. Aceasta este o expresie a înțelegerii noastre că Creatorul este mare. Noi nu vrem ca această expresie să fie legată de terorism și crime. Noi refuzăm să asociem aceste cuvinte cu masacrele și uciderile. ...
- Oamenii zic Allahu Akbar în biserică?
- Bineînțeles. Pentru noi, Allah nu este un termen islamic. Acesta este un cuvânt folosit în limba arabă pentru a-L indica pe Creatorul care a făcut lumea în care trăim. Deci, când noi zicem Allah în rugăciunile noastre, noi ne referim la Creatorul acestei lumi."...
Putem citi tot articolul 'We Palestinian Christians say Allahu Akbar', publicat pe Russia Today.[11]
Theodosios aparține de Patriarhia Creștină Ortodoxă Greacă din Ierusalim, fiind singurul episcop palestinian. El este cunoscut în lupta lui pentru drepturile palestinienilor, creștini și mahomedani deopotrivă, în raport cu Statul Israel, care a ocupat teritorii palestiniene. El s-a născut în 1965 în Galileea, în Nordul Israelului, iar din anul 2005 este Arhiepiscop de Sebastia. Așa putem observa în Enciclopedia liberă, Wikipedia, la articolul Theodosios (Hanna).[12]
Dumnezeu este mare într-adevăr, prin înțelepciunea Lui, prin puterea Lui, prin dreptatea Lui, prin îndelunga Lui răbdare, prin mila Lui, prin iubirea Lui, prin frumusețea creației Lui, prin sfințenia Lui! Allahu Akbar! الله أكبر
Oare, dacă unii români înjură Numele lui Dumnezeu, sau al lui Christos, sau Paștile, se cuvine ca noi să nu mai folosim aceste cuvinte din cauză că ei le folosesc greșit?!
"Mare ești pretutindenea, Doamne, pretutindenea ești mărit! În zi, în noapte, cu strălucire!"
State of Palestine, Wikipedia, From Wikipedia, the free encyclopedia, https://en.wikipedia.org/wiki/State_of_Palestine
[4]Basilique de la Nativité de Bethléem, Site sacré antique, Sanctuaire medieval, Wikipédia, l'encyclopédie libre, https://fr.wikipedia.org/wiki/Basilique_de_la_Nativit%C3%A9_de_Bethl%C3%A9em#Site_sacr.C3.A9_antique
[5]Church of the Nativity, Wikipedia, From the free encyclopedia, https://en.wikipedia.org/wiki/Church_of_the_Nativity
[6]Church of the Nativity, Bethlehem, http://www.atlastours.net/holyland/church_of_the_nativity.html
[7]Biserica Nașterii Domnului Iisus Hristos din Betleem, Gânduri din Ierusalim, iunie 2013, https://www.youtube.com/watch?v=ZXexKx8SLNk
[8]State of Palestine, Religion, Wikipedia, From the free encyclopedia, https://en.wikipedia.org/wiki/State_of_Palestine#Religion
[9]Israel, Religion, Wikipedia, From the free encyclopedia, https://en.wikipedia.org/wiki/Israel#Religion
[10]Pr. prof. Ion Ciungu, 2015: DE LA CHARLIE HEBDO LA MARTIRII CREȘTINI, luni, 7 decembrie, 2015, Protopopiatul Ortodox Român Avrig, http://protopopiatavrig.blogspot.ro/2015/12/2015-de-la-charlie-hebdo-la-martirii.html
[11]Nadezhda Kevorkova, 'We Palestinian Christians say Allahu Akbar', Russia Today, 30 Jan 2015, https://www.rt.com/op-edge/227871-palestinian-orthodox-christian-bishop/
[12]Theodosios (Hanna), Wikipedia, From the free encyclopedia, https://en.wikipedia.org/wiki/Theodosios_(Hanna)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu