joi, 23 mai 2013

NĂDEJDEA







„Nădejdea creştină este nădejdea noastră în Hristos şi în fericirea veşnică, făgăduită de Hristos. El este tot ce ne-am putea dori să avem mai de preţ în această viaţă. «El va mântui poporul Său de păcatele lor» (Matei 1, 21). «Bucura-m-aş să mă duc la rai, dar păcatele nu mă lasă», spun mulţi creştini, care habar n-au de nădejdea creştină, ca şi cum păcatele ar fi un zid de netrecut. Nu este aşa. Aş zice că acest zid a fost năruit prin Cruce, prin moartea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, care a deschis Raiul lui Dumnezeu celor ce se căiesc. De aceea vin şi stărui că trebuie să învăţăm cum să nădăjduim în Hristos, fiindcă nu orice nădejde este creştinească,adevărată, mântuitoare. Voi arăta, deci, calităţile nădejdii creştine: temeinicie, tărie, deplinătate. Mai sunt şi alte caracteristici după care putem şti că avem nădejde creştină. Voi spune că nădejdea creştină respiră prin rugăciune aşa cum respirăm aerul prin plămâni; se susţine  şi se întăreşte prin Dătătoarele-de-viaţă Taine, prin citirea şi ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu, şi a scrierilor Sfinţilor Părinţi, prin virtuţile fiecăruia dintre noi. Voi arăta că, întrucât creştinul este fiinţă liberă şi raţională, creată după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, dar şi căzută (din proprie voinţă) sau îndepărtată de Dumnezeu prin fărădelegi, trebuie să se apropie, prin credinţă, nădejde şi dragoste, de chipul său cel dintâi. Vom da sfat fiecărui creştin să se cerceteze pe sine cu luare aminte: ce anume reprezintă în fiinţa lui asemănarea cu Dumnezeu, partea sa de nemurire; îi voi spune să-şi îndrepte atenţia spre inimă, să ţină seama de cerinţele ei, care se vădesc de cele mai multe ori în conştiinţa omului, şi să le satisfacă neîntârziat. Inima ne cere să credem în Dumnezeu şi în posibilitatea de a ne uni cu El, fiindcă ea îşi găseşte în Dumnezeu pacea şi fericirea. Dar ea se poate lăsa şi amăgită, prin uneltirile duhului întunericului şi prin stricăciunea originară, de toate cele pământeşti care nu-i aduc nici pace, nici viaţă, nici fericire, ci doar necazuri şi suferinţă, Unirea inimii cu Hristos, prin dragoste şi credinţă – aceasta le-o vom dori celor ce vor asculta cuvântul nostru despre nădejde. Să curmăm nădăjduirea noastră în bunurile pământeşti, în oameni, în onoruri, în bogăţie, în desfătări trupeşti, iată, care trebuie să ne fie unica dorinţă. Ne înecăm în păcate şi de multe ori ne cuprinde urâtul, disperarea, pierim de mulţimea păcatelor. Eu aş vrea ca privirile tuturor să se îndrepte către nădejdea noastră – Hristos, când ne aflăm în păcat, în necazuri, în toate împrejurările vieţii, fericite sau nefericite, să pot convinge că El este Dumnezeul celor ce se căiesc şi Mântuitorul celor ce se mântuiesc. Să arăt că viaţa noastră este în Hristos, ca şi fericirea, lumina, bogăţia, mâncarea, băutura – totul – şi să-i învăţ pe oameni că trebuie să tindă toată viaţa spre Hristos, ca spre supremul ţel al vieţii noastre, iată ce mi-aş dori cel mai mult să fac. Iisus este izvorul a tot ce e viu. Aş vrea să pot face astfel încât fiecare dintre voi să-L numească din toată inima pe Iisus «Iisusul meu», «Mântuitorul meu». Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să strigăm vreodată: «Doamne, cine a crezut în ceea ce a auzit de la noi? Şi braţul Domnului cui s-a descoperit?»(Ioan 12, 38; Cf Isaia 53,1)”[1].

„Mijloacele care chezăşuiesc nădejdea creştină: rugăciunea, mai cu seamă cea deasă, mărturisirea sinceră a păcatelor când ne rugăm, citirea deasă a Cuvântului lui Dumnezeu şi mai ales împărtăşirea cât mai deasă cu De-viaţă-făcătoarele Taine, cu Trupul şi Sângele lui Hristos”[2].

„Călăuzele noastre în nădejdea creştină: Domnul Iisus, Preacurata Sa Maică, toţi sfinţii, proorocii, apostolii, mucenicii, ierarhii, cuvioşii; toţi s-au îndreptat spre Dumnezeu în nădejdea mântuirii şi nimeni nu s-a ruşinat, toţi s-au mântuit. «Nădejdea nu ruşinează» (Romani 5, 5) spune Scriptura, nici nu a ruşinat vreodată”[3].

„Nădejdea presupune aşteptarea unui bine de cae duci lipsă: «Iar dacă nădăjduim ceea ce nu vedem, aşteptăm prin răbdare» (Romani 8, 25). Dar întrucât cel mai mare bine la care putem spera este să nu mai păcătuim deloc şi întrucât nu avem acest bine suferim zilnic de păcat, care ne poate duce la veşnică pierire, nădejdea creştină trebuie îndreptată spre Hristos, ca spre izbăvitorul de păcate şi Mântuitorul nostru”[4].


[1]Sfântul Ioan de Kronstadt,  Viaţa mea în Hristos, ed. Sofia, Bucureşti, 2005, p 430-431.
[2]Sfântul Ioan de Kronstadt,  Viaţa mea în Hristos, ed. Sofia, Bucureşti, 2005, p 432.
[3]Sfântul Ioan de Kronstadt,  Viaţa mea în Hristos, ed. Sofia, Bucureşti, 2005, p 432.
[4]Sfântul Ioan de Kronstadt,  Viaţa mea în Hristos, ed. Sofia, Bucureşti, 2005, p 433.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

În Iordania, duminică, 15 noiembrie, 2026, AU FOST CONDAMNAȚI LA MOARTE TREI BĂRBAȚI IORDANIENI TERORIȘTI CARE, pe 23 octombrie , 2026, AU OMORÂT 9 CREȘTINI ORTODOCȘI ȘI AU RĂNIT PESTE 30 DE ALȚI CREȘTINI ORTODOCȘI CARE PARTICIPAU PAȘNIC LA O CEREMONIE RELIGIOASĂ DE ÎNMORMÂNTARE LA BISERICA ORTODOXĂ GREACĂ DIN LOCALITATEA HAMMOUD. https://www.facebook.com/100065200623816/posts/1525905826259424/?app=fbl ... Ne amintim că ATACAREA PRIN ÎMPUȘCARE A CREȘTINILOR ORTODOCȘI GRECI, în 23 octombrie, 2026, la Biserica Sfântul Gheorghe din satul Hamoud (guvernoratul Karak), A AVUT LOC LA CÂTEVA ZILE DUPĂ CE GUVERNUL IORDANIAN ACORDASE O SUPRAFAȚĂ DE 10 KM PĂTRAȚI ÎN JURUL LOCULUI UNDE A FOST BOTEZAT DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS, ÎN VEDEREA PREGĂTIRILOR PENTRU CELEBRAREA A 2.000 DE ANI DE LA ACEST EVENIMENT, ÎN 2030. ... Ne amintim, de asemenea, că STATUL IORDANIAN A DECRETAT 3 ZILE DE DOLIU NAȚIONAL, 23-25 octombrie, iar Regele Iordaniei, Abdullah al II -lea, a promis atunci cele mai severe pedepse pentru autorii atacului terorist. "Într-o postare publică pe platforma X, monarhul a calificat incidentul drept un act terorist și a transmis că acesta va primi „cea mai dură ripostă”. De asemenea, a subliniat că iordanienii, indiferent de religie, sunt parteneri în țară și destin, iar violența nu va reuși să dezbine societatea." ... De asemenea, ne amintim că ÎN IORDANIA, PENTRU ANUL 2030, LA CELEBRAREA ANIVERSĂRII A 2.000 DE ANI DE LA BOTEZUL DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN RÂUL IORDAN, SUNT AȘTEPTAȚI UN MILION DE PELERINI CREȘTINI. ÎN ACEST SCOP, ÎN 7 DECEMBRIE 2022, A FOST LANSAT UN PROIECT CA LÂNGĂ LOCUL BOTEZULUI DOMNULUI SĂ SE CONSTRUIASCĂ TOT CE ESTE NECESAR PENTRU GĂZDUIREA PELERINILOR. LOCUL BOTEZULUI DOMNULUI SE NUMEȘTE “BETANIA DE DINCOLO DE IORDAN”, FIIND PE MALUL DE EST AL IORDANULUI, LA 9 KM NORD DE MAREA MOARTĂ ȘI LA APROXIMATIV 50 DE KM SUD-VEST DE CAPITALA IORDANIEI, AMMAN.

Pr. prof. Ion Ciungu  "Tribunalul de Securitate de Stat din Iordania a condamnat la moarte prin spânzurare trei bărbați pentru atacul t...