sâmbătă, 12 mai 2012

Cugetare



„Sunt un datornic de fiecare clipă al Domnului, cu datorii materiale şi spirituale. Sunt îndatorat din cauza păcatului şi al trupului, căruia Domnul îi oferă daruri materiale: mâncare, băutură, bani, haine, aer, căldură, lumină, în general lucruri care fac viaţa comodă şi îndestulată. Putea-voi oare să nu mă bucur când îmi iert eu însumi datornicii – cei îndatoraţi material sau spiritual, când Domnul îmi iartă nenumărate datorii? Să nu împart eu însumi din darurile materiale şi spirituale, pe care mi le-a dat şi mi le dă Dumnezeu? Îmi luminează mintea şi inima, îmi dă pace şi bucurie în suflet, cunoştinţe de tot felul, îmi dă până şi aerul pe care îl respir! Ar fi monstruos dacă n-aş da şi eu, dar din dar! Alcătuim cu toţii acelaşi trup, suntem unul altuia mădulare şi, în acelaşi timp, datornici unii altora. Nici în organismul social nu putem face abstracţie unii de la alţii, este cu neputinţă ca eu să nu fiu dator cuiva şi îndeobşte să nu fim îndatoraţi unii altora. Deci nu putem să nu ne iertăm unii altora datoriile. Aşa cum într-un organism viu unele organe trăiesc adesea pe seama altora, de pildă stomacul pe seama capului, sau pe seama mâinilor şi picioarelor, aşa se întâmplă şi în societate. Principalul este să nu uităm că primim totul de la Dumnezeu şi că-I suntem îndatoraţi la nesfârşit şi că el ne iartă datoriile din iubire, doar – doar ne vom ierta şi noi datornicii. Să iertăm cu bucurie şi din inimă semenilor noştri datoriile cu care sunt încărcaţi faţă de noi, această iertare să I-o aducem lui Dumnezeu în fiecare zi ca pe o jertfă şi astfel vom trăi în dragoste. Să stârpim din noi samavolnicia şi nelegiuirea patimilor şi să ne supunem în toate voinţei lui Dumnezeu. Suntem chip al lui Dumnezeu iar Dumnezeu este iubire (I Ioan 4, 8). Să trăim în iubire, să ne străduim către o asemenea viaţă! Doamne, vin-o în ajutorul nostru! Toate cele pământeşti – mâncarea, hainele, banii – să le socotim gunoi şi să nu-l mâniem pe Dumnezeu din cauza lor, mâncându-ne unii pe alţii, duşmănindu-ne între noi. Să-L vindem pe Dumnezeu pentru de-ale gurii sau pentru bani? Din două una: sau Dumnezeu, sau trupul. Nu poţi recunoaşte doi dumnezei şi nici să-i slujeşti pe amândoi. Trupul ne prescrie propriile sale legi, potrivnice cu totul celor ale lui Dumnezeu: lăcomia, neînfrânarea, beţia, banii, zgârcenia sau părerea de rău pentru înstrăinarea către aproapele a darurilor de la Dumnezeu, pornirea duşmănoasă împotriva semenilor din cauza mâncării, băuturii, banilor, dispreţul faţă de ei, invidia din aceeaşi cauză, nepăsarea faţă de omul aflat în necaz şi altele. Ce trebuie să facem ca să-L slujim pe Dumnezeu fără făţărnicie? Să ne răstignim trupul cu patimile şi cu poftele lui, să nu punem nici un preţ pe el şi toate cele ce slujesc trupului – plăcerile, banii, îmbrăcămintea, casele, trăsurile să le socotim deasemenea fără valoare, gunoi, putreziciune, pământ, aşa cum şi sunt de fapt.”

(Sfântul Ioan de Kronstadt,  Viaţa mea în Hristos, ed. Sofia, Bucureşti, 2005, pp 223 - 224).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Azi, în SÂMBĂTA MOȘILOR DE IARNĂ, înainte de DUMINICA ÎNFRICOȘĂTOAREI JUDECĂȚI, ne-am asociat/ne asociem la RUGĂCIUNILE DE POMENIRE GENERALĂ A MORȚILOR, A TUTUROR PERSOANELOR PLECATE ÎN LUMEA DE DINCOLO, potrivit Calendarului Creștin Ortodox și Calendarului Creștin Greco-Catolic. ASTFEL, se cuvine să cerem de la Dumnezeu IERTARE PENTRU PERSOANELE PLECATE ÎN LUMEA DE DINCOLO și, de asemenea, IERTARE PENTRU NOI, persoanele din lumea aceasta: DOAMNE DUMNEZEULE, TATĂ CERESC ATOTSFÂNT ȘI ATOTPUTERNIC, TE RUGĂM FRUMOS PRIN DUHUL SFÂNT, ÎN NUMELE DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS, IARTĂ-LE (IARTĂ-NE) PĂCATELE ȘI AI MILĂ DE LUMEA TA! AMIN! ÎȚI MULȚUMIM FRUMOS! ... Ne rugăm pentru morți din cel puțin trei motive: 1) Iubirea Domnului nostru Iisus Hristos este mai tare decât moartea. Sfântul Apostol Pavel ne spune că tocmai cu acest scop Mântuitorul a murit și a înviat: ca să aibă stăpânire atât peste vii cât și peste morți (Romani 14, 9). ... 2) Cei pe care noi îi considerăm morți continuă să fie vii, după cum ne asigură Mântuitorul (Luca 20, 37-38). ... 3) Iubirea noastră creștinească continuă și dincolo de moarte, căci iubirea creștinească este cea mai puternică virtute, care nu dispare niciodată (1 Corinteni 13). LA RUGĂCIUNILE DE POMENIRE A MORȚILOR ADUCEM ANUMITE SIMBOLURI ALE PREZENȚEI LUI IISUS. De exemplu, aducem LUMÂNĂRI (CANDELE) APRINSE, care ne amintesc următoarele cuvinte ale Domnului nostru Iisus Hristos: “EU SUNT LUMINA LUMII.” Aducem BOBUL DE GRÂU (sub formă de colivă și pâine), care ne amintește de MOARTEA ȘI ÎNVIEREA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS, după cum El Însuși a spus când a prevestit Moartea și Învierea Sa prin următoarele cuvinte: “ADEVĂRAT, ADEVĂRAT ZIC VOUĂ CĂ DACĂ GRĂUNTELE DE GRÂU, CÂND CADE ÎN PĂMÂNT, NU VA MURI, RĂMÂNE SINGUR; IAR DACĂ VA MURI, ADUCE MULTĂ ROADĂ.” Aducem VIN, amintindu-ne că la Cina cea de Taină Iisus, luând paharul cu vin, a spus: “ACESTA ESTE SÂNGELE MEU, SÂNGELE LEGĂMÂNTULUI CELUI NOU, CARE SE VARSĂ PENTRU MULȚI SPRE IERTAREA PĂCATELOR.” ... Să ne amintim poezia lui Nichifor Crainic: UNDE SUNT CEI CARE NU MAI SUNT? Să o ascultăm interpretată de Tudor Gheorghe: https://www.facebook.com/ion.ciungu.79/videos/1185665466135870 ... Despre tăria pe care ne-o dă credința noastră creștină în viața de apoi, adică în viața de după moarte, a scris poetul George Coșbuc, căruia i-a murit singurul copil, Alexandru, la vârsta de (aproape) 20 de ani: "Dar știu un lucru mai presus/ De toate câte ți le-am spus:/ Credința-n zilele de-apoi/ E singura tărie-n noi,/ Că multe-s tari cum credem noi/ Și mâine nu-s!" (George Coșbuc, Moartea lui Fulger).

Pr. prof. Ion Ciungu   Iisus, prevestind Moartea Sa și Învierea Sa, precum și rezultatul Morții și Învierii Sale, a zis astfel:  “Adevăr...